Metode kos ke metode ekuitas (10)
Important! Pentru Biblioteca electronică a revistei „Limba Română” (form
accesa
NR. CURENT
DESPRE NOI
CĂRȚ
I
REVISTĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ Info Abonare
IANA
MÂNT ŞI DOUĂ
I
S
DACTICA
ŞI
NICARE
„MIRON
A”. EDIŢIA A
NOUTĂŢ
I
CONTA
Apare bimestria
PRO DIDAC
MENT
RU IRIMIA ÎN
MITATE
AUTORI
Metode şi tehnici didactice interactive (aspecte practice)
Gheorghe ŢÂMBAL
Alte articole de
Gheorghe ŢÂMBAL
Revista Limba R
Nr. 12, anul XV
Pent
Învăţământul în Republica Moldova se află în prezent într-un proces de renovare şi reevaluare. Î
acest context au fost elaborate şi aplicate în procesul de predare – învăţare – evaluare tehnolog
educaţionale noi.
În concepţia lui V. Guţu, tehnologiile didactice trebuie să orienteze procesul de predare – învăţar
spre formarea directă şi integrată a demersurilor intelectuale şi a proceselor psihice de perceper
memorare şi gândire.
Până la începutul anilor ’90, învăţământul şi educaţia în Republica Moldova erau axate pe mode
sovietic reproductiv, care calchia, de fapt, şcoala lui Comenius (modelul didacticist), conform căr
copilul era desconsiderat, instruirea purtând un caracter mecanicist (elevul era considerat un
recipient vid, care trebuia umplut cu cât mai multă informaţie).
Trecerea la sistemul democratic al educaţiei a oferit posibilităţi pentru impunerea unor metode şi
strategii didactice noi, care presupun participarea directă a elevului în procesul de instruire. Aces
model curricular pune accentul pe calitate, nu pe cantitate.
Didactica modernă pledează pentru un învăţământ activ. Intelectul elevului se dezvoltă prin acţiu
prin utilizarea în învăţare a metodelor care cultivă gândirea creatoare, imaginativă,
responsabilitatea, capacitatea de cooperare.
În cele ce urmează, ne propunem ilustrarea practică a unor metode şi tehnologii didactice
coparticipative aplicate la lecţiile de limba şi literatura română în clasa VI, la predarea temeiFabu
„Doi câini” de A. Donici.
Pentru îmbogăţirea vocabularului vom propune următorul algoritm:
– reţine cuvântul neînţeles;
– citeşte-l rostindu-l corect;
UTIO
Ă, ESEU
LE ISTORIEI
MENTE
I ÎN NR.
T
Nr. 6, anul XXIV,
2014
Nr. 5, anul XXIV,
2014
Nr. 4, anul XXIV,
2014
Nr. 3, anul XXIV,
2014
Nr. 2, anul XXIV,
2014
Nr. 1, anul XXIV,
2014
Nr. 9-12, anul XXIII,
2013
– concretizează, cu ajutorul dicţionarului, conţinutul lui semantic;
– alcătuieşte cu el îmbinări de cuvinte;
– încadrează cuvântul în enunţuri;
– redactează un text scurt în care să utilizezi acest cuvânt.
Etapele acestui algoritm determină transferul cuvântului din zona incognito în cea a utilizării activ
Pentru caracterizarea celor două personaje ale fabulei, elevilor li se propune să întocmească
„păianjenul” / clusteringul, care poate avea următoarea configuraţie:
Desen
Tot pentru caracterizarea personajelor, în plan comparativ, elevilor li se propune aplicarea graficu
T:
Dulăul
Juju
– De neam dulău
(mare)
– Prielnic (favorabil)
– Amabil (politicos)
– Credincios (fidel)
– Răbdător
– Prietenos
– Onest
– Nesigur
– Căţel (mic)
– Răsfăţat
– Îngâmfat
– Distant
– Arogant
– Parvenit
– Brutal
– Ipocrit
Diagrama Wenn permite analiza comparativă a celor două personaje, metodă ce evidenţiază
însuşirile comune şi particularităţile lor individuale.
Discuţia (în) panel. Panelul este un grup de 5-7 persoane, care poartă un dialog informal pe o t
dată, toţi având permisiunea să participe numai prin mesaje scrise (biletele) pe care le expediaz
spre un injector de mesaje (de obicei, acest rol şi-l asumă profesorul). Profesorul poate cere elev
să le semneze, pentru a da note adecvate celor care adresează întrebări inteligente sau impun
modificări valoroase. Mesajele conţin: întrebări, cercetări, completări, atitudini ale celorlalţi faţă d
ceea ce discută panelul şi faţă de modul în care se poartă discuţia. Panelul continuă discuţia ţinâ
cont de mesajele citite răspunzând, dacă vrea, la întrebări, dar fără obligaţia de a răspunde tutur
Temele de discuţie la această lecţie ar putea fi:
1) De ce a recurs autorul la alegorie?
2) Laşitatea şi viaţa comodă: există vreo legătură între ele?
3) Juju e un prieten adevărat sau...?
Metoda cubului presupune munca în grup, de aceea întreaga clasă de elevi va fi divizată în gru
a câte 4-6 elevi, fiecare dintre acestea fiind aşezată în jurul unei mese de lucru. Conducătorul va
arunca, rând pe rând, pe fiecare masă, un cub, pe faţetele căruia să scrie: „Compară”, „Descrie”
accesa
NR. CURENT
DESPRE NOI
CĂRȚ
I
REVISTĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ Info Abonare
IANA
MÂNT ŞI DOUĂ
I
S
DACTICA
ŞI
NICARE
„MIRON
A”. EDIŢIA A
NOUTĂŢ
I
CONTA
Apare bimestria
PRO DIDAC
MENT
RU IRIMIA ÎN
MITATE
AUTORI
Metode şi tehnici didactice interactive (aspecte practice)
Gheorghe ŢÂMBAL
Alte articole de
Gheorghe ŢÂMBAL
Revista Limba R
Nr. 12, anul XV
Pent
Învăţământul în Republica Moldova se află în prezent într-un proces de renovare şi reevaluare. Î
acest context au fost elaborate şi aplicate în procesul de predare – învăţare – evaluare tehnolog
educaţionale noi.
În concepţia lui V. Guţu, tehnologiile didactice trebuie să orienteze procesul de predare – învăţar
spre formarea directă şi integrată a demersurilor intelectuale şi a proceselor psihice de perceper
memorare şi gândire.
Până la începutul anilor ’90, învăţământul şi educaţia în Republica Moldova erau axate pe mode
sovietic reproductiv, care calchia, de fapt, şcoala lui Comenius (modelul didacticist), conform căr
copilul era desconsiderat, instruirea purtând un caracter mecanicist (elevul era considerat un
recipient vid, care trebuia umplut cu cât mai multă informaţie).
Trecerea la sistemul democratic al educaţiei a oferit posibilităţi pentru impunerea unor metode şi
strategii didactice noi, care presupun participarea directă a elevului în procesul de instruire. Aces
model curricular pune accentul pe calitate, nu pe cantitate.
Didactica modernă pledează pentru un învăţământ activ. Intelectul elevului se dezvoltă prin acţiu
prin utilizarea în învăţare a metodelor care cultivă gândirea creatoare, imaginativă,
responsabilitatea, capacitatea de cooperare.
În cele ce urmează, ne propunem ilustrarea practică a unor metode şi tehnologii didactice
coparticipative aplicate la lecţiile de limba şi literatura română în clasa VI, la predarea temeiFabu
„Doi câini” de A. Donici.
Pentru îmbogăţirea vocabularului vom propune următorul algoritm:
– reţine cuvântul neînţeles;
– citeşte-l rostindu-l corect;
UTIO
Ă, ESEU
LE ISTORIEI
MENTE
I ÎN NR.
T
Nr. 6, anul XXIV,
2014
Nr. 5, anul XXIV,
2014
Nr. 4, anul XXIV,
2014
Nr. 3, anul XXIV,
2014
Nr. 2, anul XXIV,
2014
Nr. 1, anul XXIV,
2014
Nr. 9-12, anul XXIII,
2013
– concretizează, cu ajutorul dicţionarului, conţinutul lui semantic;
– alcătuieşte cu el îmbinări de cuvinte;
– încadrează cuvântul în enunţuri;
– redactează un text scurt în care să utilizezi acest cuvânt.
Etapele acestui algoritm determină transferul cuvântului din zona incognito în cea a utilizării activ
Pentru caracterizarea celor două personaje ale fabulei, elevilor li se propune să întocmească
„păianjenul” / clusteringul, care poate avea următoarea configuraţie:
Desen
Tot pentru caracterizarea personajelor, în plan comparativ, elevilor li se propune aplicarea graficu
T:
Dulăul
Juju
– De neam dulău
(mare)
– Prielnic (favorabil)
– Amabil (politicos)
– Credincios (fidel)
– Răbdător
– Prietenos
– Onest
– Nesigur
– Căţel (mic)
– Răsfăţat
– Îngâmfat
– Distant
– Arogant
– Parvenit
– Brutal
– Ipocrit
Diagrama Wenn permite analiza comparativă a celor două personaje, metodă ce evidenţiază
însuşirile comune şi particularităţile lor individuale.
Discuţia (în) panel. Panelul este un grup de 5-7 persoane, care poartă un dialog informal pe o t
dată, toţi având permisiunea să participe numai prin mesaje scrise (biletele) pe care le expediaz
spre un injector de mesaje (de obicei, acest rol şi-l asumă profesorul). Profesorul poate cere elev
să le semneze, pentru a da note adecvate celor care adresează întrebări inteligente sau impun
modificări valoroase. Mesajele conţin: întrebări, cercetări, completări, atitudini ale celorlalţi faţă d
ceea ce discută panelul şi faţă de modul în care se poartă discuţia. Panelul continuă discuţia ţinâ
cont de mesajele citite răspunzând, dacă vrea, la întrebări, dar fără obligaţia de a răspunde tutur
Temele de discuţie la această lecţie ar putea fi:
1) De ce a recurs autorul la alegorie?
2) Laşitatea şi viaţa comodă: există vreo legătură între ele?
3) Juju e un prieten adevărat sau...?
Metoda cubului presupune munca în grup, de aceea întreaga clasă de elevi va fi divizată în gru
a câte 4-6 elevi, fiecare dintre acestea fiind aşezată în jurul unei mese de lucru. Conducătorul va
arunca, rând pe rând, pe fiecare masă, un cub, pe faţetele căruia să scrie: „Compară”, „Descrie”