Megeiugul OEM ui

CUNOSTINTE

B
NUMARtil raw ITOAR
22

.,SFATURI PENTRU GOSPODARI-

DREG.REDMTIONAIAPRoF UNIV. I. S

Megeiugul OEM ui
DE

-

ART. GOROVE1

EDITURL.CARTEAROMiWEW"BUCURESTI

Pretul Lei
www.digibuc.ro

CUNOSTINTE FOLOSITOARE"
.= 8 lei numärul; celelalte 5 lei.

Numerele care lipsesc stint vändute.
C. 77. Grigore Ureche 81 !Cron Cos.

CUNOA7TEREA TARII

tin de L. PREDESCU.
C. 78. I. Ellade-flädulescu de GEORGE

5. Bucovina de I. SIMIONESCU
C. 7. Dobrogea de C. BRATESCU.'
C.

BAICULESCU.

C. 14. 1.om5nil de pests Nistru de
V HAREA.

C. 17. Govora si COlimSnasti de 1. SI.
MIONESCU.*

e18. Moldova de I. SIMIONESCU.
11.1Antanii

din

Ungaria de

I.

EORGESCU.

C. 20. Jui. Tu da de IMURESEANU.

C. 21. Tara Hategului de G. TODICA.

C. 79. Ep. Melchisedec de GH. DINCA.,
C. 80. P. lspirescu de P. I. PAPADOPOL.

C. 82. Carturaril din Banat de 7
DAFIR LATIA.

C. 83, M. Eminescu O.. V. GHETEA.

C. 81. Gh. Titeica de N. -IORANESCU.
C. 85. Mitr. Dosoftei de Gil..

C. 86. Dr. I. Cantacuzino de DR. GR. T.
POPA.

C. 25. Cetätile de pe Histru de AP.

C. 87. Veniamln Costache de TEODON

din Ardeal de

C. 89. V. Alecsandri de V. M. &Asti*.

CuLEA.

C. 27. Valsa ...lulu!

P. HOSSU-LONGIN.

C. 28. Tara Bdisel de N. ORGHIDAN

C. 29. Vechiul Unut al Sucevei de
V. CIUREA.

C. 30. Macedo-RomEnli de TACHE-PAPAHAGI.

C. 31. Romanii dln Banatul Ju

CERBULET

C. 90. P. Hascläu de P. PAPADOPOL.

C. 91. Mitr. Antim

ivireanu de TH.

CERBULET.

TARI STRAME

C. 39. ElajLi dr ALEX. LUPEANU-MELIN.

4. Finland& de I. SIMIONESCU.
C. 16. Lituania de G. NASTASE.
C. 23. Danemarca de MAGDA D. Ntco-

C. 55. Zaranu1 de G. CAMBER.*

C. 32. Coasta de Azur de

C. 62. Carmer,Sylva

C. 33. Elvella de TRAIAN G. ZAHARIA.

C. 35. Austria de I. SIMIONESCU.
C. 36, Belgia de TRAIAN G. ZAHARIA.
C. 37. Alga nistanul de I. SmoNEseu

lay de PR. BIZEREA.

C. 34. Laramuresul GH. VORNICU.

C. 54. raaul de D.

lzvEraneEANu.*

C. 57. BLCU, estl de V. MIHAILESCU.
(TEKIRGHIOL) de
DR. COCA ODESEANU.

C. 75. Republica moldoveneasc5 a
sovietelor de N. StoocHINA.
C. 88. Ver.ra-Dernel de I. SIMIONESCU.

EVEO311 ROMANE$TI
C. 11-12. A. Saguna de I.LurAs. (101.)

C. 22. Sp. C. Haret de I. SIMIONESCU.
C. 24. f4. Hiescu de I. SIMIONESCU.
C. 47. 13511118 Apostol de N. P. SMO-

C.

LAESCU.

I. SIMIO-

NESCU.

C. 41. Pe urmele lui Robinson Crdsoe de I. SIMIONESCU.

C 42. Din Norvegia de I. CONEA.

C. 44. Japonia de I. SIMIONESCU.

C. 45. Intro manastíre

din Rime-

laya de MIRCEA ELIADE.
C. 48. New-York de P. COMARNESCU.

CHINA

C. 59. Abisinia de I. SIMIONESCU.
C. 60. Polonia de I. SIMIONESCU.
C. 66. Lecturi geografice.-Asia de I.

SAIOURCAS.

C. 81. Sf5ntui munte de AbeeL COSMA.'

C. 53. A. 0Cobescu de AL. TZIGARAC. 56. lard. Golescu de N. BANEscu.'
C. 63. Gh. Cosbuc de V. M. SASSU.

C. 64. A. Phil.pp:de de I. JORDAN.*
C. 65. U. Gans de A. GORO9E1.

C. 68. Ch. LazEr de PAUL PAPADOPOL.

C. 70. G. Eres!u de M. CosT1N.
C. 71. C. I. Is.rati de C. KIRITEscu.'

C, 72. Al. Viahetä de V. M. SASSU
C. 73. V. POrvan de

I. ANDRIESESCU.

C. 74. lcn CreargS pedagog 0 kirk.
litor de V. GHETEA.

C. 70, P. Cams de

L. PREDESCU

SIMIONESCU.

ISTORIE
C. 25. Ce:Stlie moldovenestl de pe
Nistiu de AP. D. CULEA.

C. 43. Din vremea lul

Stefan eel

Mare de GEN. R. ROSETTI

C. 51. Tara visurilor Tmpleria (EGleTut.) de MIRCEA HEROVANLI.

C 61. Date Istorice si culturale din
Romania de CRON/CAR*

www.digibuc.ro

StRiA I.

No. 22

CUNOSTINTE FOLOSITOARE
SFATURI PENTRU GOSPODARI
Sfatul Pea. ;!.

Ft.

1
ME*TE*UGUL VAPSITULUI
CU BURUENI
I

DE

ARTUR GOROVEI

Mestesugul vdpsitului et* inteo vreme, in
mare- vazd la poporul nostru. Pe atunci nu se
intrebuintau prafutile pe care astdzi le mu:al-Ara säteneele de prin prdvälii, ea sd, vdpseascd

lâna din care fac imbrdedminte sad scorturi,
ori inul si canepa. Gospodinele, pe vremurile
acelea, isi fdceau singure vdpseli de toate culorile, numai din flori, buruene, frunze de copaci, coajd de copaci sichiar din fructe de copaei.

Dela o vreme, de cruad au ndvait fel de fol
de prafuri, mestesugur vdpsitului a disparut
din satele noastre. Femeia care are ceva de
vdpsit, nici milear nu se Mai osteneste sä to-

peased praful ea singurd, ci se duee in oras, Undo sunt anumiti mestesugari, i pentru câtiva
lei,-a scdpat de orice grijd : are sculele vdpsite

gata, dupd gustul vdpsitorului, ori dupa felul
prafului care se gäseste la pravdlie.
Gospodina se intelegb ed nu mai munceste,
dar niei lueru frumos vapsit nu are, si nici culoare trainica.
Priviti, de pildd, o scoartä din vechime
una tesutd in zilele noastre. Nici pomeneald de

www.digibuc.ro

asemänare. Ce culori dulci au scoartele vechi,
vk)site eu substante scoase din flori i buruiene, câtä varietate de nuantare, i cat de sälbatece sunt culorile de astäzi, Meute cu anili-

nuri. Si pe and o scoartä de acum o sutä de
ani îi pästreaiä frägezimea culorilor, cele do
astäzi, daca le tii la soare, se ster.g, ba se sterg
chiar i numai stand in casä, la umbra.

Pricinile pentru care sätencele noastre au
uitat acest mestesug, aunt mai multe, si nu a-

.vem'cle gand sit ne ineurcam in deslegarea ches-

hv

-1.tiunilor acestora. Tinta ce urmarim, prin eärticiea aeeasta, este sä improspätäm, in mintea
gospodinelor dela sate, cunostintele pe care nu
le-au mostenit dela bunicele lor, sä arätäm cum'
se preggeau, de cittre acestea, vapselilë din

Plante, nädäjduind ca mestesugul care fAcea
efindva fata neamului nostru, va incepe iaräsi
sä infloreasca in satele noastre.
Doi oameni de bine, iubitori de ale noastre,
pe cari moartea ni i-a räpit, tocmai cand eri
mai rodnica m.unca lor : Tudor Pamfi1 i Mi-

hai Lupescu, au adunat, cu trudä mina, din
colturile tnilor locuite de romani, toatä stiinta
mestesugului väpsitului, despre care batrânii
sateIor mai pästrau c'ate o amintire sfioasä, si

au alcatuit o carte intreaga 1), de care ne CAMuzim In lucrarea aceasta.
Färd munca acestor doi vrednici apostoli ai

neamului, a eärora amintire trebue sä rämâe,
s'ar fi perdut orice urmä a mestesugului, si de
aceea i pentru aceasta trebue sä le fim recunoscatori.

1) Cromatica Poporalui Roman, Bucure§ti, 1914. Volurnul XXIV din ColeCtillnel Acad.miei RornAne, intl.
tulatti: (Din viata poporului romin*.

www.digibuc.ro

3

35

Plante le întrebuinlate pentru pregätirea
culorilor
CArticica accasta va puteà fi folosith numai
de entre aceia cari stiu cum se tese si cum se
pregatesc firele in acest scop in filele ce urmeazä arätäm numai cum se pregateste yap-

seaua si cum se coloreazA cu dânsa. Cu alte cuvinte, no ocupdm numai de mestesugul scoaterei materiei colorante din plante.
Plantele intrebuintate sunt numeroase, si numale lor variazä, dupä diferite localitäti. Multe

plante au nume deosebite in Moldova, Bucovina, Muntenia si Ardeal, i in lista ce urmeazA
im pus toate numirile cu care este cunoscutä
aceias plantä, acläugand si numele latinesc intrebuintat in stiinta botanicei.
frcigar, cirici, iagàr,
latineste morus alba $i morus nigra (agudul
negru). Frunzele agudului dau vápseaua gálbenn.

ALIOR, laptele cân.elui, buruiand de negri,
laptde cucului, laptele lupului, aior, buruiand

de friguri, buruiand metgeireascii. Trei varietäti
de Euphorbia, cunoscute sub numele de alior,
dau culoarea galbenä.
ARIN, ANIN (Alnus incanna, A. gluilnosa).

Culoarea galbenä se scoate din scoarta erinului. Zeama, amestecatà cu calaican, väpseste
negru.
ARTAR, War, arciar (Acer platanoides).

Din coaje iese culoarea neagrä.
BOB: favii (Vicia Faba, Faba vulgaris). Vârfurile de bob, fierte si cu alte plante, dau culoarea neagra.
BOZ, bozie (Sambucus ebulus). Boabele bo-

www.digibuc.ro

4

zului dau culoarea neagrä (murie, sau fumu,rie).

BRANDUSA, sofran vdrgat (Crocus reticulatus). Florile dau o culoare galbenä deschisd
culoarea
BROBINTAR, plantä cunoscutä cu acest nu-

me prin judetul Do lj, face boabe din care se

scoate culoarea galbenä.
BRUSTURE, lopuc, lipan (Lajppa Major).
Culoarea neagra se scoate din brustur amar
brusturul caprii, 0. din alte varietäti.
BUMBISOR, floare de perind, iarbei de perind, bubd in cap (Anthemis tinctoria). Din
flori se scoate culoarea galbenä.
CALIN (Viburnum opulus). Din fructele arborului numite ceiline, se scoate culoarea rosie.
CATINA tamariscd (Tamaryx germanica,
Myiicaria germanica). Culoarea neagrä.
CEAPA (Al lium Cepa). Din coji de ceapti
iese culoarea galbenä.
CIMBRISOR, cimbru, sdrpun, schinduf, timian. (Thymus serpyllum). Da culoarea rosie.
COADA CUCOSULUI, cercelus, clopotel, iar-

bd de dureri, peeetea lui Solomon (Polygonatum off. si vidgare). Din rädäcinile plantei se
scoate culoarea ro§ie.-

CORN (Cornus mas). Din frunze iese culoarea rosie.
DEDETEI, deditd, adormitele, sisinei, sufle-

tele, vänturele (Anemone Pulsatilla). Da eu-

,loarea verde.
DROB, drobusor, laba mätei (Isatis tinctoria). Da culoarea galbenä si verde.
DROBITA, drob, drobicor, drog, genistrd,
ginistru, grozanä, inistru (Genista tinctoria).

Culoarea galbenä. Cu alt tratament da verde,

www.digibuc.ro

37

5

GLADIS, verigariu (Acer tataricum). Din

coaje iese culoarea neagrA.
GORUN, Tufan, sleidun (Quercus peduneu-

lata). DA culoare neagrA, din frunze si coaje.
LEMN CANESC, lemnul cdnelui,
mälin negru (Ligustrum vulgare). Din coajA se
scoate culoaxea galbenA ; combinat cu calacan,
dA negru.

LUSTE, ghioced, cocosci, nodute, orneitute,
pelesei (Leucojum aestivum), dau galben.
MAC, soinnisor, asiasiu (Papaver somnif
rum). DA culoarea verde.
MACIES, rug, rujä, cacadeir, trandafir sea-batec (Rosa canina) päducel, meireicine, gheorghin (Crataegus monogyna). D o culoare rosie din coajA.
MAORIS (Rumex acetosella). DA galben.
MALIN, mAlin negru, prun sälbatic (Prunus padus). DA culoarea galbenA.
MAR, (Pirus malus). Se intrebuinteazA
mArul domestic si cel sAlbatic sau päduret,
(Pirus acerba), din scoarta cdrora se scoate cukarea galbenA. Cu frunzele de mar acru se face
culoare rosie.
MESTEACAN, (Betula verrucosa). Din frunzele culese ciind incep sA se ingtilbeneascA, iese
culoarea galbenA.

MOSDREAN,urm, frasin de munte (Fraxi-

nus ornus). Din coajA se scoate culoarea neagrA.

NUC (Juglans regia). Frunzele day verde.
PAPADIE, papadea, papalungei, pareisita
galben.

PAR, (Pirus communis). Coaja dà culoarea

galbenA.

PASTRAV DE NUC, burete de nuc, (Poly-

porus squamosus). DA galben.

www.digibuc.ro

6

38

PERJ, prun (Prunus domestica). Din eoajti
se prepara culoarea verde.
PLOMIJNA, pianta de apä (Pulmonaria of i.)
Din rädäcinä, se scoate vapseaua neagrä.
PORUMBEL, porumbar, meireicine, scorombar, spin, cotobrel (Prunus spinosa). Din conjä
iese culoarea rosie.
RACHITÀ, nume dat pentru toato soiurile
de sälcii, reichiti i reichitele : reichitei,
reichitei albä, miajä, rächitil rosie, lozie, reichitä moale, reichitei puturoasel,
salcie
moale, etc. Din ramuri se scoate miloarea galbong.

RAPITA SABATECA, napi,

briincutei,

mustar, hardal, ridiche seilbatecei, hrenoasei
(Brassica rapa, B. campestris, ete.) Florile dart
culoarea galbenä.
ROME, pupezele, ordstica, pupeigioard, pu-

pipigioi (Orobus vernus). Din rädäcinri
se scoate culoarea rosie.
ROIBA, patachinei, rumenele, rodea, broim
(Rubia tinctorum). Ca si robia.
SALBX MOALE (Evonymus latifolius). Din
coajit iese culoarea galbenä.
SALCIE v. reichitet.
SAPUNEL, seipunarifä, siipunul -calului, seipun2d popii, odogaciu (Saponaria off.) Din flori
se scoate galben.
SCORUS (Pirus sorbus). DA culoarea neagrá.
SCUIVIP1E, scumpinei (Rhus cotinus). Din
coaje iese euloarea galbenä.
SIMINOC, semenic, siminic (Helichrysum

avenarium). Din flori se scoate culoarea galbenä.

SOC (Sambucus nigra). 5i frunzele i scoarta dau galben.
SORA SOARELUI, soarea soarelui, floarea

www.digibuc.ro

30

7

soarelui (Helianthus antim). &manta se introbuinteazä la prepararea culoarei verde.
SOVARF, solovärf, soveirc, sovovcirf, dost,
milot (Origanum vulgare). Din flori se scoate
o culoare galbenit portocalie. Combinata cu zea-

ma diñ coajil de mrtr, da rosu ; cu zeamä de
nue, da negru.
STEJAR (Quercus sessilifora). Din coajg,

iese euloarea neagrà.
STEVIE, steghie, stevie (Rumex patientia).
Din rächicini se scoate culoarea galbená.
SO FRAN, sofranel, $ofreina$ (Carthanu.s tine-

torius) Din flori iese culoarea galbena.
SOLDEALA, vetrice, buruianei de ceas ram,
.fericed, maruncil neagra, joltealei, geilbanare
(Tenacetum vulgare). Din frunze i runchiu
se scoate un galben frumos.
TATA I S, auratel, margarita, ochiul boului,
roman, romonitä (Chrysanthemum Leucanthemum). Florile dau culoarea galbenä.
TILICHIN, tulichina, tulpin, tulpina, delta,
piperul lupului, lemn ceinese (Daphne Mezercum). Din crengi i scoartà iese vApseaua galTUTUN, duhan, tabac (Nicotina Tabacum).
Frunza da o culoare untdelemnie

URZICA (Urtica dioica). Din radacini se

scoate culoarea galbeng.
VIORELE, ghiorele, gaurele, zambilii de
ceimp (Scilla bifolia). Din flori curate, flrä -picioarele lor, se scoate culoarea albastra, dar
trelnie mare cantitate.
VITA. DE VIE, läturusca, raurusca, levrusca, vie, vita, vitei seilateca (Vitis vinifera).
Din frunze iese culoar'éa galbena.
ZARNA, umbra noptii (Solanum nigrum)
Din frunze si poame se.scoate culoare neagra.

www.digibuc.ro

46

ZARZAR, cais, apricos (Prunus armeniaca).
Din frunze .iese culoarea galbeng.
ZDREVIT, tufg, lcmnoasä, cu hlujul lemnos
gglbui, cu frunzele ea lemnul Domnului, (Id o
culoare galbenä.

II
Câteva lámuriri pentru pregatirea
culorilor
Din aceste diferite plante se scoate materia
colorantg prin diferite sisteme, dintre care unele cu totul primitive.
Plante le se fierb. Apa care se erede mai bund, este cea de pdrilu, care-i mai moale deedt
apa de rantánd. Dacä nu este, prin apropiere,
vreo apd curatoare, se intrebuinteazd $i acea
de izvor, sau de fantând.
Ferberea se face in orice vas, chiar de lut ;
dar deed se fierbe in vas de aranad spoit e
mai bine.

Timpul ferberei variazd si dunä felul plan-

tei, i dupg tgria culorei ce se eau-M. Sunt plan-

te care trebuese ferte chiar trei si patru ceasuri.

Cojile de arbori se herb mai mult timp, pentru ed din ele iese culoarea mai cu greu ; boabele, precum cele de scoru$, de boz, bursemele

de arin, sau cojile verzi de nue, se ferb mai

putin, pentru ed materia colorantd iese mai repede.

Dela unele plante se fierbe numai floarea.

dela altele hlujul sau numai rgdgcina dela altele se fierbe, la un loc, $i florile i falujul, si
dela unele numai frunzele.
Unele plante se ferb intregi, cum se culeg,

www.digibuc.ro

41

9

iar allele dupd ce sunt färämitate, häcuite. Unele se fierb verzi, indatä ce se culeg ; altele
se usucd la umbra, se pdstreazd in pungi de
panzA, la loc uscat, si se fierb child este nevoe.
Sunt plante care se piseazA in piue speciale.
Prin unele locuri piuele acestea sunt säpate in
pd.nadnt si lipite cu lut.
Nu este o regulä generalä pentru toate localitätile, si nici pentru toate mesterele din acelas

sat ; unele procedeazd inteun fel, altele in altul, dar rezultatul este acelas.
Unele culori stunt speciale pentra fire de
lank altele pentru cdnepä. Din unele plante

se scoate o culoare galbend mai putin frumoasä,
pentru a vdpsi fire pe care tratându-le din nou
cu o culoare albastrd, sä deie diferite,nuante de

verde sau de rosu.
Sant culori speciale pentru väpsit firele de
lând din care se fac värgi galbene la fote, straie; velinte -si cadrilaturi.
Multe culori se obtin din eombinatia mai
multor plante ; pentru unele se intrebuinteazd,
in aceste combinatii, diferite produse
care uneori servesc i singure la väpsit. Asâ
la vdpsire se pun boiele, adicd prafuri de toate
culorile care se gäsesc in prävälii, anilinä, calaican, etc.
Cele mai multe plante dau culoarea galbenel;

din lista de mai sus sunt 36 ; din 11 se scoate

culoarea neagrd, din 1.0 cea rosie. Pentru verde
se intrebuinteazA numai patru plante, i diferitele nuante se capdtd din culoarea fundamentald galben, in combinatie cu altele. 0 singurä
plantA serveste pentru pregAtit culoarea albastea, viorelele, dar astäzi aproape nu se mai intrebuinteazA acest sistem, i gospodinile se servesc de produse ehimice, in special de piaträ al-

www.digibuc.ro

13

42

basträ, numitä si Zulachiu, sau de sineald, $i
prea rare ori se mai amesteed la pregatirea culoru i. si vreo plantä, care dà culoare galbend,
pentru a produce variatii de albastru.

III
Impietrirea vopselei
Dupä ce s'a seos din plante, materia colorantä, se impietreste.
lmpietrirea se face punandu-se in zeatna obtinutd. prin .fierberea plantei, o cdtime de piatrd acrd, pisatä mdrunt, ea sà se topeased.
Piin unele locuri frunzele nu se fierb, ci se
pun in bor$ crud, de odatti Tu firele de vdpsit,

si stau trei zit) apoi se pun in lesie iute, in
care s'a topit piatrii- aerd, si astfel se- impietrese, de odutd, si vripseaua- si firele.

Se mai obisnueste ca Ureic sd se puie Mal
intfti in vdpseaua scoasä din plante, fdrá sä
fie impVtritä, si se-tin pfind ce -firele capätä
euloarea doritä, si pe urinti se impetrekite vdpseaua cu piatrd acrä, !3]. in ea se pune firele o
ultima datä.

Cantitatea de piatrd acrd intrebuintatd la

imPietrire, nu-i determinatd. ; Tnesterele care
slid sd antdreascä materialele de care se servesc, pun : cam 20 plInd la 30 grame de piatrd
acra la 12 litri de zeamd.
Prin alte locuri piatra aerd se toarnd ill
zeamä in limpul and fierbe cu firele: in ea.

\

Cu piatrd acrd se impetresc si substantele
chimice intrebuintate la vdpsit, precum luladin care se .prepard culoarea albastyä.
Lulachial
rhiul,
se mai numeste : lolachiu, liliachiu,.
piatrd de brdie, piatrd albastrd, vineteald, pia.

www.digibuc.ro

.

43

11

trei de'albastru, piatrit de fote. Se fierbe apa
cu piatrd vândtd $i in ea apoi se pune yapseaua.

Lulachiul se mai prepard *i eu usuc, adied
apa in care s'a spdlat intAia card lâna oilor.

Lulachial se pune in usuc sd se topeased.
Pentru obtinerea culoarei din unele plante,
.

se impietrese firele mai inainte de a le viiri

in substanta colorantd.
Impietrirea firelor se face tinându-le un
timp oareeare in apd cu piatrA acrA, ori in bor$
ea piatrd acrA, ori in zdr de vacd, in moare de
curechin (seared de varz6.), in zar cu piatrd acrA, sau in huae, adicA tdriltele cu care se hidcreste bor*ul.

IV

Cum se fac väpselele
1. Culoarea galbend

Frunze le de agud verzi se ferb si irapietreste

zeama cu piatrd acrA. In lichidul cald se tine
lane, pând ee capritd culoarea doritd, apoi se

elAte$te in apg.

Pentru altd.nuantd de galbAn se fierb la un
loc frunze de agud i de zarzclr..

Aliortd, cules prin luna lui Maiu, se fierbe
si se irapietreste zeama. Firele se tin in lichidul cald.

Ca- sd capeti un galben ruginiu, aliorul se
taie dela fate pAmântplui, pe la Sf. Ilie, se pi-

seazA *i stt lasd in apa o noapte, ea sd dospeascA

sau sd se plämädeascd. -A doua zi se stoarce
zeama, 'mar aliorul se usucá la soare apoi se
pane iar in zeama lui si se fierbe. Se scoate a-

www.digibuc.ro

12

44

liorul
fierb.

si.

lichidul se impetreste, iar firile se

7Culoarea carämizie se scoate fierbând coajd
Lde arin.

Culoarea galbend deschisd, sau opeiritd, pen-

L-tru bumbacul cu care se tese vrâstele si florilo

de pe stergare, se scoate din flori de brandusei,

fierte pánd ce dau o zeamd mdslinie, in care
se tin sculele de bumbac, la cdldurd, o zi sau
o noapte.

Bobitele de brobintar, inainte de a se coace
bine, se culeg, O. se pAstreazd la usedciune.
Când ai nevoe, le pisezi in piulite, le fierbi,
in zeanad pui o lingurd de apd tare, la o vadrA
de apd, in care Herb putin firele.
Florile de bumbisor, uscate la umbrd, se Herb.
Sculele de lilnA sau bumbac, impietrite intâi cu
piatrd acrA, se tin in lichid la càldurà, pe Irma,

foc.

Coji de ceapä uscate, fierte bine si impie-

trite.

Flori de drab uscate la umbrd, fierte cloud

eeasuri ; zedma impietrità. Sculele impietrite
in zAr cu piatrd aced..

Drobita culeasd când este bine infloritd, se
fierbe si se imPietreste. In unele locuri sculele,
dupd ce s'au scos, se zolesc in lesie, si se usucä
la soarele de dimineatd, care li dà fatei mai frumoasd, pe cfind soarele de dupd amiazd scoate
vdpseaua, o decoloreazd. Pe aiurea, drobita se

taie mdrunt, ca pätrunjelul pentru bucate, se

lasA cloud zile in apd si apoi se fierbe, si se impietreste. Prin alte pdrti se culege numai floa-

rea de drobitd,'se usucd la soare, si se pune la
plAnaddit in apd. Mud apa incepe sd se ingAlbeneased, se strecoard, florile se pun sd- se soreascd la soare, cloud sau trei ceasuri, i apoi le-

www.digibuc.ro

45

13

gate inteo piinzAturA, se scufundä in apa lor
si se- fierb. Zeama se impietreste. Altii fierb
drobita intreagA, blujul si florile, iar firele,
inainte de a le introduce in zeama accasta, se
impetresc cu piaträ acrA topith in bore. Se face
si altfel : frunzele si florile se. usuctt bine i se
freacä, intre palme panä se prefac in praf, care
se ferbe i zeama se impetreste ; sau, se fierbe
drobita, in zeamd se pun firele si se lasA trei
zile la cAldurA, apoi se toarnd peste ele cenu$A,

se dreacA firele in acest amestec, unde se mai
laPá un ceas si apoi se scot. In alte pArti se culeV numai frunzele de drobitä, $1 se pun, odatä
cu firele, in bore crud, in care se tin trei zile,
dupA care se pun in lesie tare cu piaträ acrA.
Se face si altfel : drobita bine dumicatä si Impietritá se pune inteo oalä cu un singur scul,
si oala se umple cu bore seilciu, adicA mai acru
de cum se intrebuinteazá la mâncare, $i se fierbe cam o jumätate de ceas, dupä care sculele
se moaie in lesie cAldutä, timp de trei ceasuri,
si se usucA la soare, sau in casä 4a, cAldurd.
Astf el tratate, firele au culoare galbenä, deschisd, care se Mai poate obtine si astfel : drobita se -much' la umbrA, se sfärämá in palme,
se amestecA cu piatrA am% si se toarnA peste
firele puse inteun ceaun care se umple cu bor$
limpede $i se incälzeste cu incetul pe längil foe.
Pe urmä firele se spalA in lesie tare.
Coajä de lemnul_ cdnelui, de pdduret si de
mdlin fiartä la un loc, si impietritä.

Luetele se fierb de verzi, cu frunze 51 cu

floare, in cAldare spoitä. Sculele se pun impietrite.
Se fierbe coajA de pd,duret acru, de impietre$te si sculele se tin cateva ceasuri, dupä care

se usucA la soare, sau in cask pe langd foe.

www.digibuc.ro

46

14

Dach se dore$te un galben deschis, se mai pun

r-la fiert si frunze de phduret. Galben auriu so
obtine astfel : patru kilograme de scoartä de
mdr acru se fierb in patru litri de apä, vreme
de un ceas, la un loc cu un kilogram de lânh si

piaträ acrä. Lâna se scoate duph, ce apa s'a
räcit. Pe aiurea se piseaza coajh si muguri de
päduret, dar mugurii sä nu fie uscati $i se
fierb 'Ana ce dau o culoare frumoash pe carpa
cu care se incearch. Se impietreste zeama si se

lash firele in ea cam jumätate de zi, apoi Se era"-

tese in lesie. Alte gospodine dupa ce au fiert
coaja, de mär, toarnä in ea cam 60 grame de
tipirig la un decalitru de zeamä, iar altele Herb

la un loc drobitä si coajá de päduret. Galben
aprins se capätä väpsind firele eu drobitä si,
diva ce s'au useat, le vârä din nou in vapsea
din scoarth, de päduret acru.
Frunzele de mesteadin culese pe la SiintäMaria mica, se fierb ptinä ce apa se face galbenä. Trebue un co$ de frunze la zece litri de

aph. Dupg ge a fiert bine, se lash 4-5 ceasuri
ca sh, se planaideascei frunzele, duph care se
tescuese in milnä, ea sä lasä toatá culoarea din
frunze. Se impietreste cu 20-30 grame de piaträ acrä la decalitrul de apa, si sculele se Herb
cam jumätate de ceas, si capätä o culoare galca lehndia, care nu iese la spälat si nici
la soare. Culoarea galbenci intunecatel o dà
scoarta de mesteacän in bore acru amestecat cu
apä i impietritä. Prin unele locuri frunzele de
mesteaan se culeg toamna, când dau sh cadä si
se usuch se färâmil bine in mani, si praful

obtinut se fierbe cu ramuri de paduret ecru,
dau 'o frumoash culoare galbenä. Galben, des-

chis sau culoare alamde se capätä din frUnze
de mesteacän culese in luna Tunic), uscaté $i 16-

www.digibuc.ro

47

15

cute praf, i fierte la un loc cu frunze de mesteacän galbene, cäzute toamna, I cu vArfuri de
rächitia, tândra, -cu câteva frufize pe ele. Zea-

ma se impietreste. Aceias culoare se capätä
daca firele se impietrese mai intâi in zär de
vacrt.

Pdpädia se fierbe cu rädäcinä cu tot.
Coaja de peir se fierbe i se impetreste.
Pe nue creste un burete care se cheamá -pas-

trdv. Sfärâmat in bucati, fiert bine si impie-

trit, pästrävul dä o culoare galbena foarte trai-

nied.

Din toate soiurile de rd ltitd sau salcie, se
scoate culoarea galbenä. Vârfuri de salcie tânärä, 'sau rdchiticd, in cAtime de patru kilograme, se fierb cu patru litri de apä, care se impetreste, si in ea se fierbe ldna, care nu se
scoate pâná ce nu se rhiceste apa. Galbenul astfel obtinut are o culoare aurie. Vârfuri de rachiticä de luncá cum i mugurii se piseazá si
se fierb. Zeama se scurge in alt vas, se pune in
ea lâna de väpsit i piaträ aced, si se lasá lângä_
foc o zi, dupä care se scoate si se usucá. Tot
ash, se capätä o culoare galbend aldmdie, ferband coaja i frunzele de rächiticä. Prin alte'
locuri väpseaua se impietreste inainte de a se
pune firele in ea. Este rächitá rosie ; se jupueste coaja de pe ramurile mai groase de 2 &entimetri, si se eurätä partea verde de deasupra ;
ceearee rämâne se fierbe douä ceasuri, se scurge zeama si se impietreste. Firele se fierb in acea apä doua ceasuri, se clatesc si se usucá.
Culoarea aceasta serveste la väpsit, in special,
päturile, velintele, eadrilaturile
broboadele
de legat la cap, prhi judetul Prahova.
Florile de rapitd sdlbaticd se culeg când
sunt bine desvoltate si se usucá la soare. Un

www.digibuc.ro

16

48

kilogram de flori se pune la pMmädit in zece
litri de apa, si se lasa pana ce lichidul se ingälbeneste. Se strecoara, si florile se intind la

soare ea sä se soreascrt trei ore, apoi se pun inteo pânzatura., care se introduce in lichidul ce
se pune la foc si se impietreste. Culoarea aceasta e specialà pentru firele de land din care
se fac va'rgaturi galbene la velinte, la braie, la
diferite asternuturi.
Din coaza de salbei moale se scoate vapsea
galbena pentru kind si pentru oua.
Galben portocaliu se scoate din flori de seipunel si sundtoare, uscate la soare, Si plärnadite In apä piinä la 6 ceasuri ; florile se scot,
se soresc pfinii se usucd bine i apoi se fierb cu
piatra verb'.

Se curata de conja ramuri de scumpie, se

taie in bucAti si se aerb cu piatria acra.
Florile de siminoc_se usucä la umbra, se toa-

marunt, se pun la plamadit in bors, timp
de o noapte, si se fierbe cu piatra acra in apà.
Florile de sue se piseaza si zeama se fierbe
cu piatra aera.
Florile de ovárf, uscate la umbra, prefacute
in prat', si amesteeate c praf de flori de drobitei, fierte si impietrite, dau culoarea galbena

portocalie,
Ratibeina -de stevie se scoate din ptimant

toamna, dunà ce s'a uscat floarea, si se spala
bine , cand s'au uscat, se rad pe razatoare, ea
hreanul, si S. fierb pa.na ce iese culoarea gal-

bona. frumoasa. Pe aiurea se piseaza radileinile

inteo piub: si se fierb eu piatra acra. Astfel
se obtine un galben ruginin.

Maciuliile de sofran inflorit se fierb, si in

lichidul colorat se pun sculele impietrite.
Frume i trunchiu de oldealei se fierb

www.digibuc.ro

i

Q

17

49

impietre$te zeama dupit ce s'a râcit. Se caplitä
un galben foarte frumos.
Din flori de teitetis, din crenguti i scoartä,
de Arlichin, fierte la un loc, iese galben obis-

nuit, iar din frunze de tutun iese un galben

untdelemniu inchis.
Rädäcinile- de urzicei se piseaza, se fierb in
bor$ proaspât, zeama se vânturä, se lasä de se
râceste $i se impietre$te. Sculele se pun in lichidul rAcorit, i stau mai multe zile, pânâ. se
Ingälbenesc.
Frunza de vitei de vie se fierbe si se impietreste. Se intrebuinteaza mai mult la boit scule
de bumbac.

Zdrevitul se usuck se face praf $i se fierbe
cu frunze de mesteacAn care cad toamna ingälbenite. Fire le se tin o zi in acest lichid, $i

capätä o culoare galbend inchisei.

2. Culoarea albastrei

Dinte toate florile, numai viorelele se introbuinteazà la pregatirea culorei albastre. Florile
se culeg färä piciorute, se fierb si zeama se impietreste. Când lichidul are culoarea albastrà
steinjenie, se pun sculele si se fierb. Culoarea aceasta se intrebuinteazâ, la facut mijlocurile de
flori la covoare, iar bumbacul tine loc de arniciu alhastru la cusut pui.

Culoarea albasträ se obtine din substanta
chimica numità tulachiu sau piatrei albastrei,
care se gäse$te in eomert. Prepararea vâpselei
se face in mai multe chipuri.
Cel mai obimuit sistem este : se fierbe apa,
se pune in ea piatra acrä, si când aceasta s'a

www.digibuc.ro

18

50

topit, se pune a lulachiul ; In acest lichid se
fierb sculele.

Alte modificari ale procecleului sunt urmit-

toarele :

Se toarnä apä fiartà peste cenusä, si se lash'
o zi i o noapte, de se face lesie tare, in care
se pune lulachiu, i dapä ce lichidul stä asà
iar o zi i o noapte, se intrebuinteazil pentru
väpsit seulele. Alto gospodine nu pun lulachiul
direct in apd, ci-1 leagl
pänzaturä, pe
care o atarnä de marginea vasului cu apä, ea
topirea sä se facl, tot cu incetul. Sculele stau

trei zile in acest albastru, apoi se scot si se
usuca la soare, a apoi iar se tin in albastru o

zi i o noapte a dacä, nu au prins bine culoare
se mai moaie si a treia searti.
In tisuc se pune lulachiu in pAnzaturä', si
&And s'a topit bine, se pun Sculele in albastru,
iar prin unele pärti, in loc de usuc, lulaehiul
se topeste in bors.
Prin alte pärti, usncul se toarnä peste cenuse, de fierbinte, si apoi se pune lulachiul si se
lasä trei zile, ca sä se plämädeasca. Eire le se
tin in aeest albastru o zi i o noapte. Astfel

se prepará albastrul cu care se väpsese dun-

gele dela fote, cadrilaturi, brilne i altele.
Se sfarrnä bine -piatra albasträ, i peste ea

se toarnd apä tare, fäcându-se un amestec ea
grosciorul, peste care se toarnd zär fiert.
Culoarea albastra inchisä se capätä astfel :
se vapsesc mai intâiu sculele in albastru cu lulachiu i lesie, i apoi se moaie repede in altd
vapsea fäcuta din apä fiartä cu coajä de arin
putin calaican. In Do lj, acest albastru se intrebuinteaza pentru colorat gäitanele de lânä
dela itari, sube, etc.
Pe Valea Somesului pentru un kgr. de lânä,

www.digibuc.ro

19

51

se fierbe ease litri de apA cu jumAtate litru cenu
i zece grame säpun in aceastA lesie se
pune lulachiu inteo carpä $i se.lasä 6-7 zile, si
când e bine topit, se pun in lichid sculele, uncle

stau 6-7 zile.
Albastru inchis se mai Obtine astfel : se
vApsese mai intiliu firele in apä fiartä cu rAdgeinä de stevie si piaträ acrä, si apoi se introduc in albastru preparat in modul urmAtor:

se incAlzeste usucul de oaie panA se acreste, si

in el se pune piatra albasträ, inteun sAculet ;
când s'a topit, se aruncA in lichid sculele $i se
tin o zi $i o noapte.
Se fierb la un loc lulachiu i beldii de lemn
cfinese, $i in zeamä se toarnä piatrA acrA topith' in rachiu.
Culoarea albastrA se mai preparä $i din siealä.

Se dizolvä sineala in zär de vacA ; se introdue firele si peste ele se presarA praf de piatrA
aerä. In alte pärti, se toarnA usue peste cenusä
$i se lash' tsti zile la loc eäldicel, dupä care se
pune la foc turnând in lichid sinealA inteo
cârpd, ea sA se moaie cu incetul.
Se fierbe sineala in le$ie i in ea se viirä sculele ; eine vrea, \Tara sculele astfel väpsite in
apA fiartä cu coajA de mär impietritä.
Se fierb rAdAcini de stevie, i lichidul se impietreste ; se fierb firele in el, si dupa ce s'au

scos si s'au uscat bine, se pun in usuc in cam
s'a topit sinealä.
Se intrebuinteazA foarte mult, pentru obtinut culoarea albastrA, anilina albasträ, care se
plämädeste in bors si plämädeala se toarnä in
bors eäldut, iar in acest amestec se adaogh piatrA acrä. In acest lichid se -fierb sculele.

www.digibuc.ro

20

52

3. Cutoarea verde

Zeama de reichitica, amestecatä cu usuc cte
lanit laie, dä verde, precum si dacd rächitica
o fierbi cu alior $i piatra
Drobila culeasa cu floare si frunze, useata
la umbra, se fierbe o zi intreaga lu apa amestecata cu bor$ ; in zeama ferbinte se vara seulele si se lash douä ceasuri.

Dacrt in lee de drobit'd se intrebuinteaza
drob, se eapata un verde burclUiciu, adicä in
culoarea buratecului.

Verde untdelemniu iese din frunz6 de nue
coaja de arin sfäramate, fierte bine $i Im-

pietrite.

Se ferbe lulachiu, care da o zeama albastra,
in care turnand o lingura de vitriol, se schimba
in verde. Se ferbe din nou i seulele se tin putin timp in lichird.

Lulachiul fert cu zar, da verde, iar cu aoldealei $i piatra aera, d un verde Wand in alb,
numit cederie prin judetul Ramnicul-Sarat.
Tot pe acolo, se obtine un verde gälbin, numit
preizuliu, adica in culoarea prazului, astfel :
se face zeamä albastra din usuc si lulachiu si
in ea se ferbe $oldeala si piatra acra se pune
lulachiu, pang, se face lichidul verde, si apoi
se ferb firele, punfind soldeala i piatra acra.
Dach in apa ce ramane dela prazulin, dupa
ce s'au scos firele, se pune soldeala. $i se fierbe
cu piatra vanätä si putin calaican, se capätä un
verde de culoarea untedelemnului.
Soldeala uscatä se fierbe in bor$ proaspät
pana se ingälbeneste bine se scurge zeama si
se pune in ea sineala plämäditä in apa., in care
se inverzese firele. Altii pun sineala plämädita

www.digibuc.ro

22

54

si piaträ acrä. $i. tinute la eäldurä o zi

$1. o

noapte, captità un verde frumos.
Galbenul prin orice metod se inverze$te ferbfind sculele in bore in care se pune plämädealä
de anilinä verde in otet.
Alt procedeu este de a trarfsforma in verde
seulele vapsite In albastru.
Se ferb sculele albastre in lichid obtinut din

coajä de päduret impietrit, in care se pune $i
sämäntä neagrd de floarea soarelui, sau ruji
de culoare intunecatä.

Sculele albastre se pun inteun vas in care
s'au pus un riind de drobità, unul de mär paduret i apoi sculul, presärat en piaträ acrä. ;
se umple oala cu apii, se lash' pänä când drobita si märul se moaie $i apoi s(t pune la fert.
Fiecare sul este apoi muiat inie$ie fäcutd din
cenusä de mac de grädind ; apoi sculul se spalà
in apá rece $i se usucä.

Prin unele locuri se coloreaza firele in al-

bastru i apoi se pun in culoare pregätitä pentra galben.

Sineard amestecatä au prafuri galbene se
ferbe $i in ele se ferb sculele.
Se intrebuinteaza i prafuri verzi, sau aniRua verde, fierte in bor$. Dupä ce s'au introdus
firele, se pune piatrà acrä pisattt, si se fierbe
din nou.
Se ferb in bors surcele negre, cumpärate dela
prävälii, se strecoarà zeama, se piseazA piaträ
vântitä, se moaie in otet si se pune in zeamä sä
fiarbä. Cu apä de aceasta se moaie mai întâi
alt vas, si apoi se pun la fort.

www.digibuc.ro

55

23

4. Culoarea rosie
, Se usucä, l
umbrä, frunze si flori de miir
acru, se farmä bine si se pun in apä caldä, intemi vas care nu ceeleste,. si se lasa trei zile.
Dacá nu-i destul de tare, culoarea, se scot fruit-

zele si florile, se sorese, i dui:A ce sè usucä, se

pun din nou in liehid.
Rosu se mai scoate din frunze de mar dulce
bors.

Un kgr. de scoartä de meir sdlbatec se ferbe
in opt litri de apa ; In zeama acesta se pun apoi doua kg. flori de $ovd.rf i 2 kg. frunze de
acelas mär, useate i pisate. Se lash', o saptä-

mânä, se store bine frunzele, se, ferb In altá
apä, Lîn aceasta se pun sculele.
Cu douä pärti de soväxf si cu o parte frunze
de päduret, se obtine un rosin mai intuneeat.
In zeama aceasta, fiartd bine, se 1)pese scu-

lele i peste ele, in unele pärti, se toarnä cenusä, pentru a se impietri.
Se combina frunze de mar, .9ovdrf icor, se
pun in apä cäldutä si se lasä trei saptämäni,
pänä ce frunzele putrezese. Se scurge zeama,
se pune piatrá acrä, i cand clocoteste, se intro-

due firele.
Altä combinatie este : coji de cor-n, ooviirf
eimbri$or de camp.

Coaja de perj fiartä i impietritä, dà rosu..
Pe Miele locuri in loc de piatra acrä se puno
Se amestec.ä ovâr cu zeamä de peri, in care
se ferb seulele impietrite in zär cu piaträ
Se mai ferb la un loc : coajä de perj, $oveirf
cimbri6or.

Se usueä, la umbra, coaja de macie$, se ferbe

www.digibuc.ro

56

24

eu $ovdrf, coajä, de perj si cimbri$or, si se a-

daogä, piaträ, acrA.

CoajA de anin negru se plAmAdeste cu $ovcirf, timp de o zi ; cojile si sovArful se scot,
se soresc, jumAtate de ceas se aseazA inteun
vas un rând de plämädealä i unu de scule, se
presarä piaträ acrA, se toarnA apä curatá $i
se fierb douä ceasuri.
0 parte scoartä de arin negru si douä de coji
de perj se fierb, i in lichid se plimbä o pfinzaturä in care este cenusä si putin var shins.
Din coaja verde de arin negru si de mesteacan, se obtine un ro$u mai de rând.
Rädäcina de coada coco6ului pisatä i fiartä

bine, dä, row frumos.
RAdAcina de roibd useatä, se ferbe cu bors,
pânä când devine albicioasä ; in zeamA se ferb
sculele. Prin unele locuri sculele se pun la fiert
dupä ce au lest impietrite cu piatra acrA $i bore

cald, si in vas se mai presarä si praf de nail,

si aà stA vasul la cäldurä OM la trei zile.

Când s'au colorat bine sculele, se scot, se presarA cu cenusä si se lasä, grAmada 2-3 ceasuri,
apoi se spalA si se usucA
Fructele de cdlin se piseazA si zeama se impietreste cu piaträ acrä $i se bagA firele in li-

chid. Se bagA apoi in alt lichid in care a fiert
rädäcinä de roibd 0. de robie, dupa ce lichidul

s'a rAcorit.
Culoarea rosie se mai capAtA din Wean, care

se pune in apA aldutA, i dupä trecere de 12
ceasuri se pun sculele, impietrite in zAr cu piatra acrä. Se mai face $i a$A : bacanul row se
fierbe cu .Foveirf, 0. in zeamA se värä, sculele im-

pietrite, 'si se fierbe patru ceasuri. In toe de
sovârf, se pune Mean negru. Se poate face $i
altfel : patru parti Mean row, o parte Mean

www.digibuc.ro

negru si jumdtate parte piatrd vândtd, si acrd.
Aceste din urma se fierb pand se topese si in
ele se pun firele la impietrit, care apoi se fierb
in compozitia celor doud feluri de bilean.
Se fierbe soldeala, se scurge zeama si in ea
se fierbe bacon. Se pune piatrá acra si apoi firele, eare se fierb pänd ce capätä culoarea do-

rill

Calaican fert in lesie, dä un rosu nu preA

frumos.

0 nuantd de rosu se obtine din cdrIndz pldmädit in spirt amestecat cu apd caldâ, in care
se pun firele impietrite. Se mai obisnueste ca
In apa in care a fiert carmilzul sä se I oarne cositor topit, care se preface in pulbere, pe fundul vasului. Se varsd apa din vas, se toarnd
apil, tare peste cositor i se freack pfind ce se
pierde cositerul i amestecul devine un lichid
gros i negricios, care se fierbe cu cArmilzul,
si se face o vapsea rosie ca focul, in care se introduc sculele.

Din anilina se prepara culoarea rosie, dizol-

vatä in ofet pe aiurea anilina se fierbe deodatà cu seulele, punând si piatrá acrä. Dupä
ce s'au fiert sculele in anilina, unii adaoga vi-

triol si mai dau un clocot.
Un alt sistem de a vopsi in rosu, este de a
introduce inteo anumitd compozitie firele viapsite mai intaiu in galben.
Se piseazd scoartd i crengute de paduret acra si se fierb, pang, ce zeama bate in rosu,
ctind s'a rdcit, pune in ea frunze de $oviirf si de
pdclurct, uscate i sfdrilmate. Se lash* la dospit
o eiptdmând, ba chiar i o lunà, i in zeama aceasta se introduc sculele galbene.

Se pun inteun vas un rand de $oveirf

frunze de peiduret

un rand de fire vdpsite In

www.digibuc.ro

58

galben cu frunze de mesteacan, si se fierbe, obtinand un rosu deschis.

Fire le väpsite cu carmaz, apä tare si cositor, dacä se vasrä in fiertura de $ovarf, capätii
o culoare rosie visinie.
Diferite alte nuante de rosu se obtin tratand
firele galbene cu väpsea de arin rem sau Wean.

Tot un rosu visiniu se capätil din sulfurind
topitä in spirt de 40 grade.
5. Culdarea neagrd
Coaja de army), se ferbe CU calaican, 0. in zea-

mä su ferb sculele, care capätä, culoare neagrä.
Fructele arinului, aninele, se culeg cand dau
in copt, si se fierb panä ce capätä o fatä rosie
inchisä. Se, scot aninele, 5i in zeamä se pune
calaican, o liträ la zece litri de apä, si se fierb
sculele, cam. douä ceasuri. Unii pun si piaträ
acrà pisatä. Altii tin mai intai firele douä zile
in huste.
Se cojesc nuci/e de coaja verde si se aseazh
inteun vas, un rand de coji si un rand de fire ;

se toarnä apä si se fierbe, tot intorcand firele

CU un lemn. Culoarea este neagrd verde.
Cojile de nuci, culese &and e vremea sä se
batä; se lasä intr'un vas de putrezesc ; se freacà bine, se store, se trage apa i se ferbe eu calaican $i cu sculele ce sunt a se viipsi. Prin u-

nele benn, cojile de nuci coapte, sau- chiar

nucile verzi, &And n'au Inca formatä, coaja lem--

noasä, tocate bucAti, se pun intre straturile de
fire inteun vas, si se fierb ; astfel sculele capätä culoare cafenie, care se transformä in

www.digibuc.ro

59

27

negru, presärând peste .ele calaican i ferbându-le din nou.
Se fierbe coaja Ele nucii, se toarnä sculele
in zeamä, se mai fierb i capätä culoarea cafenie. Se scot sculele i peste câteva ceasuri se
spalä cu lesie tare si devin negre.
Coajd de arin se fierbe cu coji de nuci tinute
pânä au putrezit in lichid se pune calaican

si apoi fink.

Se fierbe rädäcinä de $tevie, se pune piaträ
acrä, se introduc firele si se incAlzese la foe.
De aici se scot si se värä in zeama dobanditä
din ferberea cojilor de nueä verzi. Culoarea
este neagrä cafenie.

Se fierb vArfuri de sovdrf, cu floare ;

se

toarnä usuc de oaie si in lichid se fierb firele.
Se fierbe $ovárf inflorit si uscat, färä rädä.cinä, pânä ce iese un lichid cenusiu inchis. Se
toarnä calaican pisat, si in zeama aceasta se
tin firile o sAptämänä.
$ovetrf i coaja de artar se fierb in lesie iute,
si in zeamti se pune calaican.

Se fierbe coajl de artar si se obtine o cu-

loare galbenä-vânätä, in care se pune calaican
pisat.

Fructele coapte de boz, fierte cu piatrá am*
dau o culoare murie (ca muira).
Ciorchinele de boz se sfarmä inteun vas, seacopere v.asul cu o pânzAturä si se lasá in bataia soarelui ea sà fiarbA, panä ce cojile-de bo-

bite se ridica la suprafatä. Se stoarce zeania,
se fierbe, si. când s'a räcorit, se pune calaican
pisat, si se fierb sculele, punând si piatrà amt.
Se fierb coji de arin si boabe de boz, si se
pune calaican.

Fructe de soc pisate se fierb, se impietresc

www.digibuc.ro

28

60

cu piatra acrd, i dau un cafeniu. Punând
calaican, lichidul devine negru.

In loc de calaican se intrebuinteazl Mean

negru, care se pune in fierturä de coajà de soc,
de coajä de zarzär (corcodus) i uneori se adauga si calaican.
Negru se mai capätä fäcând i aceste coinbinatii : artar i arin ; artar, nue i ovârf ;
arm
i prun ; arin, perj i calaican ; arm n. si sovârf ; brusture, arin, sovârf, bob, nucä, scorus
soc ; mälin, arm i ovârf ; boz si arin ; arin si stejar ; arin, soviirf, bob si scorus ; arin,
ovârf, scorus, mälin si bob ; arm i. bäcan.
Acestea sunt combinatiile, iar modul de preparare variazA dela sat la sat.
Culoarea neagrä se mai prepara din eoji de

stejar fiarta cu calaican, cum si din gogosile
ce se formeazA pe unele frunze de stejar, fierte
cu bâcan negru, peste care se toarna i calai-

can, si apoi piatrà acrä.
Coarnele (fructul cornului) bine coapte, se
fierb, se impietreste zeama cu piaträ acrä, si
sculele se lasa in ea o zi i o noapte.
Negru se mai face din scumpie fiartä cu calaican sau'cu piaträ vanätä, sau cu bäcan, sau
cu coaja de nuci.

,

Lemnul ceinelui se jupoaie, coaja se fierbe
si dà un lichid rosu-cenusiu. In zeama aceasta
se pun firele si se freacä bine cu mâna, apoi
se.scot, se aseaza pe o scândurà, se presarti calaican pisat, se freacä iar, si se pun din nou in
lichidul care a fost incAlzit.
Poamele de lemnul cânelui se trateazA ca
cele de boz.

Rädäcina de plomunei se fierbe cu calaican.
Din diferite prafuri, care se gäsesc de vânzare prin prävälii, se prepara culoarea neagrä,

www.digibuc.ro

61

29

ea si celelalte culori, topindu-le in bore, in vin,
in alcool, in moare (zeama de varzä), in otet si
amestecându-le cu piatra vânata, eu calaican,
si chiar cu vitriol si cositor. Aceste diferite moduri de preparare duc la acelas rezultat, i sunt
cunoscute pretutindeni.
V

Coloratul ouAlor
Ouäle pentru Pasti sunt preparate sau inteo
singura culoare, de obiceiu si mai pretutindeni
in rosu, sau in mai multe culori.
Culoarea galbena, ca si la sculele de liina sau
la firele de tort, serveste ea culoare fundamentala pentru alte culori.
Culoarea galbena, pentru ouä, se prepara ca
si pentru fire. Cele mai intrebuintate retete

sunt : coajä de paduret si piatra acrä, frunza
de vita si piatra acra, frunza dcl dud, coaja de

salcie, alior si piatra acra, coaja de ceapa, clopotei, drobita, soq, urzica, frunze de mar padu-

ret si piatra acra, rädacina de stevie si piatra
acra. De asemenea se intrebuinteaza prafuri

eumparate dela pravalii.
Culoarea rosie se aplica sau deadreptul pe
oul alb, sau dupd ce a fost mai întâi vapsit in

galben. Rosu se prepara ca si pentru fire, in
special din coaja de paduret: Mean si piatra
Ewa ; frunze de mesteacan, de mar paduret si
sovârf ; bacan rosu, moare de curechiu (zeama do varza) si piatra aced ; bacon rosu, sovrtrf, moare i piaträ acra ; coaja de mar si soOuale galbene, se introduc in culoare pregatit5 din frunze de mar paduret si sovârf, sau
In zeamd numai de sovdrf, sau de scoarta de

www.digibuc.ro

30

62

arin rosu. Praf unite rosii, topite in spirt, sau
bäcanul si piaträ aera, de asemenea se intrebuinteaza.

Outde rosii si galbene, sunt celemai cunoscute si mai intrebuintate ; prin uncle sate se
gäsesc spud si de alte eulori, numite ottä tärcate,

precum de culoare albasträ, väpsite gu zeamä

din briinduse ; verdele se face din fructo de boz,
floarca soarelui, rujal neagril, etc., sau outdo galbene se introduc in zeamä de brânduse sau deditä. Se mai väd si mitt negre, väpsite in zeamä
din coajá de arin negru sau coajä de nuca.

Dupd ce au fost colorate, ouäle se ung cu
gräsime de pore sau cu unt, si se sterg bine, si
astfel capätä un lustru frumos.
Despre incondeiated ouälor nu vorbim, pentru ca tinta acestei cärticele este sä se arate numai mestesugul pregAtirei lichidului cu care
se face vapsirea.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL:
Pag.

111e$tesugu1 vApaituaui eu burueni.

.

.

1

Plante le intrebuintate pentru preetirea
eulorilor

Cfiteva 1muriri pentru pregnirea culorilor

Impietrirea vApselei

Cum se fae vgpselele
Culoarea galbigna,
Culoarea albastrg.

Culoarea verde
Culoarea rosie
Culoarea neagrg
Doloratul oulleIor

8

10
11
11
17
20
21
26
29

Din

CUNOSTINTE FOLOSITOARE"
s'au tiparit

2.347.000 exemplare

www.digibuc.ro

53

21

in vitriol, iar unii mai adaogd, la acest amestee,

ei cositor. In fine, peste toate acestea, prin unele locuri, se mai pune piatrd vândtd i eenu ed.

In galbenele scoase din coajd de miir dulce,
impietrite cu piatrd acrd, se pune sineald, ei In
acest lichid se inverzesc sculele.
Se pldmädeete lulachiu cu vitriol, se toarnd
in apd, când clocoteete, ei se mestecd bine. Scu-

lele stau in aceastä zeamd, o zi i o noapte,
dupd care se scot ei se usucd. Se pun apoi la
fert inteun .vas in care se aeeazd la fund un
rand de frunze de mesteacän i un rand de
scule, i deasupra se presard piatrd acra, iar
peste toate se toarnd apa in care s'au plämadit frunzé de
eacän ei se ferbe cam 2-3
ceasuri.

Culoarea verde ca iarba se obtine ferbând

lernn verde, care se gäseete la prävälii, cu
frunze de mesteacan.

Culoarea verde se dà sculelor vdpsite mai
intain in gafben, intrebuintând mai multe procedee.

Se moaie firele galbene in usuc fiert cu piatrd acrä. Dacd firele au culoarea portocalie, verdele iese descbis.
Fire le ingtilbenite eu drobità i piatrà acrl,
devin verzi dacd le pui in bore i apoi le porti
prin leie Jute. Cele ingälbenite cu drobitd, bore

piatra acrd, se vâra in usuc, in care s'a dizolvat lulachiu cu piaträ acrä ei se tin o zi
o noapte.

Verde mdsliniu capätä firele ingälbenite cu

rndr i piatrd acrd, dacä le ferbi in albästrele

de sineald ei leeie.
Galbene din coajd i mugur de mär päduret,
piaträ acrA i leeie tare, puse in usuc de lânI

www.digibuc.ro

De curand a apärut

CALENDARUL

GOSPODARILOR

DE LA SATE I ORAE
PE ANUL 1940
DE

Prof. I. SIMIONESCU.
típareste
catre edítura
Se

neascd.

de 20 aní de
Cartea Romci

Este singurul calendar care poate

tine

locul unei 010 de

cetire

pentru scolile de adulti, p entru
cursurile complimentare. E scris
limpede, cu cuprins variat din
viata tarii si a neamului, cu nu

meroase figuri.

alte

A ajuns sa se afle si in casa ce
lor care altfel nu prea cumpar5
P. P.

I

Mu! Popular El CaptalsIIJ

Bildeleca Central

www.digibuc.ro

F.NERGII STRAINE

A. 64. Paserl de apa de C. 3. Al4TONESCU'.

A. 28. Clemen1 de initlativa de APOS.
TOL D. CULEA.

A. 29. Henri Ford de lue. N. GANEA.

A. 74. Instrurnente omenolt1 la Man-

ta V animals de I. SIMIONESCU."

B 59. insactele vatamatoara arborifor roditorl. de Ors. FINTESCU.'

A. 35. Din viata oarnenilor Intreprin.
zdteri de APOSTOL D. CULEA.
A. 40. M. Berthelot de M. ZAPAN.

Botanicá

A. 42. Goetoe ca naturalist de PROF.

A. 23. Bacterille folositeare

A. 53. E. Roux de DR. G. MARINESCU.'
A. 53. Newton de O. ONICESCU.'

A. 56. Plante carnivore

I. SIMIONESCU.

A. 66. Din viata manlier tizicianl
chirnisti de C. ALLACI.'
A. 67. Descartes de O. Orilesseu.

C. 45. Olarul Savant de I. SIMIONESCU.'

POPU-CAMPEANU.

de I.

de

L.

Peru-

CANIPEANU."

A. 65. Fieri de prirnivara de I. SUMONESCU.

A. 71. Plante strains din comart de
I. POPU-CAMPEANU.'

C. 67. N. Macniavelli de VI_ BOANTA.*
C. 69. I. Llrban-Jarnlk de A. GOROVEL'

c)