R. Munteanu D. Garvan Ceramica Cucuten

Directorii colec iei Bibliotheca Memoriae Antiquitatis:
Gheorghe Dumitroaia i Dan Monah

Bibliotheca Memoriae Antiquitatis
XX

Institutul de Arheologie Ia i
Centrul Interna ional de Cercetare a Culturii Cucuteni
Piatra-Neam

SAREA,
DE LA PREZENT LA TRECUT

Piatra-Neam
2008

Lucrare realizat în cadrul grantului
CNCSIS nr. 185/2007-2008

Editorii volumului:
Dan Monah, Gheorghe Dumitroaia, Daniel Garv n

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României
Sarea, de la prezent la trecut - Piatra-Neam , Editura Constantin
Matas , 2008
ISBN 978-973-7777-16-4

622.363.1(082)(091)

Coperta I: Slatina de la Hangu (foto Robin Brigand)
Coperta IV: Mal de sare de la Mânz le ti (foto Dorin Nicola)
Copert desenat de Daniel Garv n

© Editorii i autorii
EDITURA „CONSTANTIN MATAS ”
Str. Mihai Eminescu, nr. 10, 610029 – Piatra-Neam , România
Tel. / Fax: 004-0233-217496; e-mail: muzeupn@yahoo.com
ISBN: 978-973-7777-16-4

SUMAR

Editorii
Prefa
Preface .................................................................................... 7
Dan Monah
Arheologia preistoric a s rii în România. Scurt istoric
L’archéologie Préhistorique du sel en Roumanie. Bref
historique ............................................................................... 13
Dan Buzea i Andrea (Chiricescu) Deák
Cercet rile etnoarheologice de la Olteni, jud. Covasna
Ethno-Archaeological discoveries from Olteni,
Covasna County . ................................................................... 41
Dan Monah, Gheorghe Dumitroaia, Dorin Nicola
Noi investiga ii etnoarheologice asupra izvoarelor
s rate de pe Valea Muntelui
Nouvelles investigations ethnoarchéologiques sur
les sources salées de Valea Muntelui .................................... 81
Roxana-Gabriel Curc
Halotoponime i halohidronime în documentele
medievale din Moldova (sec. XIV-XVII)
Halotoponymes et halohydronymes dans les

documents mediévaux de la Moldavie (XIVe/XVIIeS.) ........ 107

Dan Monah
O confirmare etnografic a versetului Iezechiel 16/4.
S rarea noilor-n scu i
Une confirmation ethnographique du verset de
Ezechiel 16/4. Saler les nouveaux-nes ................................ 117
Adrian Poruciuc
Denumirile s rii i implica iile lor în plan (indo)european
Salt designations and their implications on
(Indo-)European ground ......................................................133
Valeriu Cavruc i Anthony F. Harding
Noi cercet ri arheologice privind exploatarea s rii
în nord-estul Transilvaniei. Raport preliminar
New Archaeological Researches concerning Saltworking
in north-eastern Transylvania. The Preliminary Report .... 149
Roxana Munteanu i Daniel Garv n
Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor
s rate din Moldova
La céramique Cucuteni C près des sources

d’eau salée de la Moldavie ................................................. 179
Gheorghe Dumitroaia, Roxana Munteanu, Olivier Weller,
Daniel Garv n, Vasile Diaconu i Robin Brigand
Un nou punct de exploatare a s rii în preistorie:
olici-H l butoaia, jud. Neam
Une nouvelle exploitation préhistorique du sel:
olici-H l butoaia, dep. de Neam ..................................... 203
Lista autorilor ..................................................................... 225

CERAMICA CUCUTENI C
DIN PREAJMA IZVOARELOR DE AP S RAT
DIN MOLDOVA

de Roxana Munteanu i Daniel Garv n
Cuvinte cheie: calcolitic, Cucuteni, Cucuteni C, izvor s rat.
Mots-clés: Chalcolithique, Cucuteni, Cucuteni C, source salée.
Résumé
Suite aux investigations archéologiques entreprises sur les sites
d’exploitation des eaux salées de la zone sous-carpatique, datés du
Néolithique et du Chalcolithique, une importante quantité de céramique

avec débris coquilliers a été mise à jour. Ce type, rapporté à la
céramique du Cucuteni C, est considéré dans la littérature selon deux
perspectives : d’une part comme le résultat d’échanges avec les
communautés des steppes orientales, d’autre part comme un indicateur
de la présence effective de populations orientales ou extérieures aux
territoires Cucuteni sur lesquels elle se seraient établies.
Les vases Cucuteni C découverts à proximité des sources salées
sont analysés en fonction des décors et des caractéristiques
morphologiques. Bien que la pâte et les décors signent un style
céramique tout à fait différent de ceux du Cucuteni A et B, nous
observerons l’existence de récipients décorés selon les critères du
Cucuteni C mais avec une pâte typiquement cucutenienne. L’inverse est
également démontré puisqu’on retrouve parfois dans des céramiques
«classiques» de la culture Cucuteni de nombreux débris coquilliers. Au

180

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

regard des qualités spécifiques de cette céramique mais aussi des

mélanges typologiques entre céramiques du type C et celles du
Cucuteni, nous poserons l’hypothèse qu’il s’agit d’une production
céramique destinée à des activités particulières telles que l’exploitation
de l’eau provenant des sources salées.

În rândurile ce urmeaz ne îndrept m aten ia asupra unei specii
ceramice care apare în cantitate mare în sta iunile eneolitice legate de
exploatarea apei izvoarelor s rate. Este vorba de ceramica de tip
Cucuteni C, descoperit în depunerile arheologice de la Solca-Slatina
Mare, Lunca-Poiana Slatinei, Cacica i olici-H l butoaia.
Contextul descoperirilor
În prima publica ie consacrat s p turilor de la Solca-Slatina
Mare din 1968 se men ioneaz c în stratul de p mânt cuprins între 0
i – 0,30 m au fost g site mai multe materiale ceramice „ ... din mai
multe perioade: Cri , Precucuteni, Cucuteni B (în asociere cu tipul C)”
(Ursulescu, 1977, p. 311). Componen a stratului Cucuteni B,
identificat între - 0,30 i - 0,60 m nu este specificat , iar în publica iile
ulterioare apare ca recuperat din depunerea de la Solca a unui singur
fragment ceramic cu cochilii, cioburi i pietricele în past , al turi de
alte câteva fragmente de vase modelate dintr-o past cu nisip i

granule de calcar (Cuco , 1985, p. 69). Recent, afirma ia amintit este
preluat i într-un studiu privind tehnologia i materia prim utilizat
la prepararea pastei ceramicii Cucuteni C (Cotoi, 2007, p. 157, n. 24),
f r a se aminti de rezultatele cercet rilor din 2003, care au pus în
eviden existen a în depunerea de aici a unui consistent nivel
eneolitic. Din lotul consistent de ceramic recoltat la Slatina Mare
specia Cucuteni C reprezent aproape 40% (Dumitroaia et alii, 2004b,
314-315; Nicola et alii, 2007).

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

181

Identificat în 1980 i investigat arheologic începând din 1983,
situl de la Lunca-Poiana Slatinei este, prin tipul depunerii, stratigrafie, i
materialele descoperite, unul dintre cele mai importante pentru
cunoa terea exploat rii preistorice a s rii în zona subcarpatic a
Moldovei (Dumitroaia, 1985, p. 735; 1987, p. 255; 1994, passim). În
depunerea antropic de la Poiana Slatinei, numai în zona B au fost
descoperite fragmente ceramice Cucuteni A i Cucuteni B, brichetaje dar

i ceramic Cucuteni C. Ceramica cu scoic în past , a fost legat de
autoul s p turilor de nivelul Cucuteni B. Aceasta are o pondere
însemnat , reprezentând 33% din întreaga cantitate de ceramic
eneolitic din respectivul nivel (Dumitroaia, 1994, p. 58).
O alt sta iune care a fost pus în leg tur cu existen a unui
z c mântul de sare în zon este cea de la Cacica (jud. Suceava). În
urma cercet rilor de suprafa , cât i a sondajelor efectuate în anii ’90 ai
secolului trecut, a fost semnalat aici existen a unei mari cantit i de
fragmente de brichetaje (Andronic, 1989; 2006; Andronic, Mare , 1996,
p. 21). Se men ioneaz i prezen a ceramicii de tip Cucuteni C, f r a se
specifica raportul cantitativ fa de restul ceramicii eneolitice. O
cercetare de teren realizat în 2006 împreun cu unul dintre autorii
sondajelor din anii ’901, ne-a permis s apreciem, pe baza materialelor
r spândite la suprafa , c ceramica Cucuteni C apare în cantitate mare,
probabil într-o propor ie apropiat de cea de la Solca.
În anul 2007 au început cercet rile sistematice din situl de la oliciH l butoaia, jud. Neam (Dumitroaia et alii, 2008). La partea superioar a
depunerii antropice, în nivelul apar inând fazei Cucuteni B, a fost
descoperit i o cantitate însemnat de ceramic cu cochilii pisate în past .
Ceramica Cucuteni C de la olici (fig. 7) pare s fie mai pu in i mai
fragmentar decât cea de la Solca, Lunca sau Cacica. Estim m preliminar

cantitatea de ceramic de tip Cucuteni C de la olici la aproximativ 10% din
întreaga cantitate de ceramic din nivelul Cucuteni B.

1

Cercetare de suprafa , 2006 – M. Andronic, B. Niculic , D. Garv n i R. Munteanu.

182

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

Fig. 1. Ceramic Cucuteni C de la Lunca-Poiana Slatinei (dup Dumitroaia, 1994)

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

183

În afara celor patru puncte men ionate, descoperiri privind
exploatarea s rii din apa izvoarelor s rate au mai fost f cute în siturile de la
Oglinzi-B i, jud. Neam (Dumitroaia, 1994, p. 75-78) i Cucuie i-Slatina

Veche, jud. Bac u (Dumitroaia et alii, 2004a; Munteanu, Garv n, 2007, p.
526-527; Munteanu et alii, 2007). Specia ceramic cu scoic în past nu este
documentat în nici unul din aceste puncte, materialele cucuteniene de aici
fiind – cu certitudine la Cucuie i, probabil i la Oglinzi – mai timpurii decât
momentul apari iei ceramicii de tip C în mediul cucutenian.
Pân în prezent au f cut obiectul unor descrieri ceva mai detaliate
materialele de acest tip de la Lunca (Dumitroaia, 1994) i Solca (Nicola et
alii, 2007), ultimele constituind nucleul lotului analizat aici. Ceramica neoeneolitic de la olici – cea mai recent cercetat sta iune legat de
exploatarea s rii (Dumitroaia et alii, 2008) – este în curs de prelucrare, astfel
c în rândurile de fa vom folosi unele observa ii f cute la o prim sortare a
materialului. La aceast opera iune a fost selectat o cantitate destul de redus
de materiale de tip C (70-80 de fragmente). În privin a ceramicii eneolitice de
la Cacica s-a insistat doar asupra fragmentelor de brichetaje, ceramica
Cucuteni C nefiind prezentat (Andronic, 1989). Din aceast cauz , pentru
Cacica, am folosit, pentru o analiza comparativ , un mic lot de ceramic
Cucuteni C (30 de fragmente, probabil de la tot atâtea vase), adunat cu ocazia
cercet rilor de suprafa amintite, dintr-o zon r v it din curtea minei.
Analiza materialului
În toate nivelurile Cucuteni B identificate în depunerile din preajma
slatinelor a fost descoperit i o mare cantitate de fragmente de vase de tip

Cucuteni C, situa ie care nu pare s existe i în a ez rile contemporane
obi nuite. Analiza acestei specii ceramice porne te de la câteva observa ii de
ordin general: ceramica cu scoic în past se deosebe te evident de cea
specific cucutenian , remarcându-se, în acela i timp, uniformitatea ei
stilistic i tehnologic , regul valabil pentru materialele din toate punctele
sezoniere de exploatare a apei s rate cercetate pân în prezent.

184

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

Fig. 2. Ceramic Cucuteni C de la Solca-Slatina Mare

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

185

Ceramica Cucuteni C se remarc datorit degresantului specific
(cochilii pisate), dar i prin motivele decorative. De obicei sunt prezente
ambele caracteristici.
Pasta din care au fost modelate vasele Cucuteni C, descoperite la
Lunca, Solca, olici i Cacica, este omogen , culoarea variind de la
g lbui i c r miziu la brun-cenu iu. Degresantul cel mai des utilizat este
compus din cochilii pisate. Nu se poate preciza dac este vorba de valve
de scoici sau cochilii de melci culese de c tre popula ia eneolitic , ori
dac în compozi ia acestei ceramici au fost ad ugate nisipuri bioclastice.
F r a dispune de o analiz a pastei, credem c degresantul specific
ceramicii de tip C din aceste sta iuni ar putea s reprezinte un produs
secundar al activit ilor de cules. Cu alte cuvinte, pentru scenariul
presupus al exploat rilor a surselor s rate în eneolitic – de tip sezonier –
i în lipsa unor depuneri antropice care s con in resturi faunistice
bogate, o parte a hranei trebuie s fi fost constituit din produsele
ob inute din cules. Aceast ipotez ne-a fost sugerat i de cantitatea
mare de cochilii de melci descoperit la olici-H l butoaia, într-un nivel
în care nu apare specia ceramic cu scoic pisat .
Ceramica „cu scoic ”, din toate cele patru situri, se prezint unitar
în ceea ce prive te cantitatea de degresant ad ugat în past . Cea mai mare
parte a fragmentelor ceramice analizate con ine o cantitate mare de
cochilii, care sunt, în general, bine m run ite, formând un amestec
omogen, în care se adaug destul de pu in nisip.
În afara lotului cu scoic în past , care este majoritar, mai sunt
prezente i fragmente provenind de la vase modelate dintr-o past mai
apropiat de cea specific cucutenian – con inând nisip i cioburi pisate.
Ceramica de acest fel este prezent în propor ie de sub 10% din totalul
loturilor analizate. Aceast categorie este ceva mai mult la olici decât
la Solca, Lunca i Cacica. Vasele modelate din pasta men ionat sunt
decorate în aceea i manier ca i ceramica cu degresant din cochilii.
Remarc m trei fragmente ceramice de la Solca, dintre care unul are i
cochilii pisate în compozi ie (fig. 1/2), iar celelalte dou sunt dintr-o

186

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

past f r degresantul specific (fig. 2/1, 3), a c ror suprafa , mai pu in
omogen , pare s p streze urmele unui aditiv vegetal.
O alt categorie, care con ine granule de calcar, este prezent
deocamdat numai la Solca i Cacica i este ilustrat numai de dou
fragmente de vase (fig. 2/4).
În ceea ce prive te formele vaselor descoperite în apropierea
izvoarelor de ap s rat , nu se pot spune multe, tot materialul ceramic de aici
fiind puternic fragmentat. Dup grosimea fragmentelor descoperite (0,8-1,5
cm) se pare c predomin vasele de dimensiuni medii, cu forme largi i baza
plat , ceea ce se încadreaz în parametrii cunoscu i ai acestei specii ceramice.
*
În func ie de maniera de realizare, se pot distinge urm toarele
categorii de decor:
1. striuri
- organizate, fie verticale, situate pe gâtul vaselor – a a-numitul
decor realizat cu pieptenele (Fig. 1/3, 4, 5, 6, 7, 8; 2/1; 5/3, 5, 6, 7), fie
formând un decor v lurit pe um r (3/1; 5/4; 6/1). Ca tehnic de realizare
se deosebesc:
a. striuri adânci - realizate probabil cu un instrument ceva mai dur
i mai ascu it; liniile sunt clare, distan a dintre linii este de 1-2 mm (fig.
5/5, 7; 7); sunt mai apropiate de incizii;
b. striuri superficiale – mai apropiate i mai pu in vizibile, uneori
întret iate; par s fie realizate cu un instrument cu vârful mai rotunjit
decât primele (fig. 2/1, 4); reprezint un tip mai apropiat de tehnica
imprim rii decât de cea a inciziilor;
- neorganizate, pe corpul vaselor, la exterior i, mai rar, la interior.
a. continui, acoper tot corpul sau m car partea inferioar a vaselor
(fig. 3/3; 5/3); formeaz decorul „cu m turica”; este de tipul striurilor
superficiale, fiind ob inut probabil prin imprimare;
b. grupuri de striuri scurte, dispuse din loc în loc; de obicei fine,
vag vizibile (fig. 3/4, 6/2).

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

Fig. 3. Ceramic Cucuteni C de la Solca-Slatina Mare

187

188

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

Fig. 4. Ceramic Cucuteni C de la Solca-Slatina Mare

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

189

Decorul striat este cel mai des întâlnit în lotul ceramic analizat,
fiind prezent pe aproape toate fragmentele ceramice decorate i apare
într-o varietate foarte mare de asocieri (cele dou categorii combinate, cu
decorul nurat, cu incizii, alveole sau proeminen e).
2. incizii (c priori – fig. 3/7, linii în val – fig.6/4; 3/5, iruri de
incizii scurte, verticale – fig. 2/2, 7); sunt dispuse pe buza vaselor (incizii
scurte, adânci, asociate cu decorul striat de pe gât) sau pe um r (frize de
linii incizate în zig-zag asociate cu striuri organizate i neorganizate,
benzi de linii v lurite). Pe un fragment de la Cacica, decorul în zig-zag
care împodobe te um rul piesei pare c fie realizat mai curând prin
scrijelire decât prin incizare (fig. 5/4);
3. impresiuni: apar sub forma unor iruri orizontale de impresiuni
triunghiulare (fig. 3/5) sau rectangulare (fig. 2/3), a motivelor în arcade
(fig. 3/6) sau ca decor nurat. Ultimul are dou variante:
- segmente de 1-5 cm de iruri de impresiuni alungite, adânci,
formând a a-numitul decor cu nurul „înf urat”, care apare pe buz
(fig. 2/5), pe um rul sau gâtul vaselor, oblic (fig. 2/1, 5; 4/1), orizontal
(fig. 4/2) sau vertical (fig. 2/6; 3/6); cel pu in în cazul unui fragment de
la Cacica (fig. 5/7) este evident faptul c decorul nurat de pe um rul
vasului a fost realizat cu acela i instrument cu care au fost trasate i
striurile organizate de pe gâtul aceluia i recipient;
- nur r sucit – impresiuni oblice sau drepte, alungite, dispuse pe
mai multe iruri scurte, paralele, trasate cel mai adesea oblic pe um rul
vaselor (fig. 4/4, 5, 6, 7); segmente de impresiuni nurate dispuse
transversal pe buz (fig. 2/6).
4. alveole:
- iruri de alveole circulare, realizate prin îndep rtarea pastei
(fig. 4/8);
- de form neregulat , ob inute prin împingerea în lateral a pastei
cu degetul sau prin ciupire (fig. 2/4).
Apar imediat sub buz sau la baza gâtului.
5. proeminen e:

190

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

Fig. 5. Ceramic Cucuteni C (1, 2 – Solca-Slatina Mare; 3-7 - Cacica)

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

191

Fig. 6. Ceramic Cucuteni C de la Cacica

- aplicate – conice (fig. 5/7; 6/3), alungite (fig. 5/1), cilindrice
(fig. 5/2), sub forma unei torti e tubulare neperforate (fig. 4/8), a
bucraniilor (fig. 1/7) sau a unor pastile rotunde, aplatizate (fig. 3/6);
apar cel mai adesea la baza gâtului i se asociaz cu alte elemente
decorative ( nur, striuri, impresiuni);
- împinse dinspre interiorul vasului, golul fiind apoi umplut i
nivelat (fig. 4/4).
Aceste tipuri de decor pot fi întâlnite atât pe ceramica cu cochilii
în past cât i pe cele ce nu con in acest tip de degresant.

192

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

Fig. 7. Ceramic Cucuteni C de la olici-H l butoaia

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

193

Câteva observa ii
În privin a speciei ceramice Cucuteni C, principala contribu ie
este adus de studiile semnate de Ann Dodd-Opri escu (1980; 1981;
1982; 1992), studii în care sunt discutate p rerile emise pân în anii ’70’80 ai secolului trecut referitor la acest subiect i în care, pe baza câtorva
materiale analizate, se încearc l murirea originii i a semnifica iei
culturale a ceramicii cu scoic în past din mediul cucutenian. Al turi de
acestea se înscriu, în aceea i perioad , contribu iile aduse de c tre I.T.
Dragomir (1982) i t. Cuco (1985), constituind împreun o referin
obligatorie, în multe din publica iile ulterioare, atunci când se analizeaz
sau doar se amintesc materialele ceramice cu degresant din cochilii din
sta iunile eneolitice mai nou cercetate.
Ceramicii de tip C îi este atribuit o origine str in de mediul
Cucuteni, fie c este vorba de periferia nordic a ariei Cucuteni-Tripolie
(Dodd-Opri escu, 1980, 554; 1982, 79), fie de stepele nord-pontice
(Dragomir, 1982; Sorokin, 2002, 180-184). Concluziile studiilor men ionate
au îns o tendin de generalizare a unor observa ii f cute pe loturi mai mari
sau mai mici de materiale. În aceast ordine de idei, nu tim în ce m sur se
verific ideea conform c reia la un anumit moment î i face sim it prezen a
o tendin de „cucutenizare” a pastei ceramicii C, în urma c reia aceasta
tinde s se transforme într-o categorie a ceramicii cucuteniene (Nestor,
Zaharia, 1968, p. 27; Dodd-Opri escu, 1980, p. 549-550). Aceast aser iune
implic originea str in a celor care modeleaz respectiva categorie
ceramic , ori existen a unor rela ii (de orice natur ar fi acestea – schimburi
de produse sau convie uire) între aceste grupuri de popula ii i comunit ile
locale, în aceea i parametri, pentru întregul interval Cucuteni A3-B2. Nici
pentru a ez ri tripoliene aflate mai aproape, geografic, de contactul cu
popula iile de step i silvo-step (dac de aici pornesc influen ele sau
indivizii care creeaz ceramica C – (Sorochin, 2002, 180-184) nu sunt
documentate contacte de aceea i intensitate i cu acela i con inut cultural
într-un interval de tip atât de mare cum este cel men ionat (Tsvek,

194

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

Rassamakin, 2005). Cu atât mai mult, nu credem c aceasta poate fi cauza
apari iei ceramicii de tip C în a ez rile cucuteniene din zona subcarpatic a
Moldovei, cu cât nici referin ele mai vechi (Dodd-Opri escu, 1980; 1982),
nici publica iile mai recente (Rassamakin, 2004; Anthony, 2007, p. 225-262)
nu g sesc suficiente puncte comune între inventarul ceramic al grupurilor
din step (Sredni Stog sau Skelya) i repertoriul formelor i motivelor
decorative al speciei cu cochilii pisate din mediul cucutenian. Nu excludem
îns ca, în mod excep ional unele dintre vasele cu past i decor de tip C s
fi c l torit pe distan e mai mari, fiind vehiculate în cadrul unor schimburi,
dar credem c nu se poate atribui unei popula ii str ine întreaga cantitate de
ceramic de tip C care apare în a ez rile cucuteniene din Moldova.
În plus, ideea „cucuteniz rii” pastei ceramicii C, ca dealtfel
întreaga analiz a acestei specii ceramice, se sprijin pe criterii stilistice –
în baza c rora ol ria cu scoic în past este inferioar ceramicii pictate.
Interpret rile stabilite pe baze estetice nu dau cu adev rat valoarea real a
diferitelor categorii ceramice pentru omul cucutenian. Studiile
petrografice realizate pe ceramica arheologic insist asupra raportului
determinant care exist între compozi ia pastei i func ionalitatea
produsului finit, subliniind c recipientele destinate spre a fi folosite în
activit i diferite sunt ob inute dintr-o compozi ie diferit a pastei i c
principala preocupare a me terului olar trebuie s fi fost ob inerea unui
vas cu caracteristicile dorite – parametri vizând rezisten a în timp, la
ocuri termice sau mecanice, porozitatea (Stoltman, 2001, p. 309-310).
Scoica utilizat ca degresant la cele mai multe dintre vasele
atribuite speciei Cucuteni C ofer , se pare, o rezisten sporit la ocuri
termice precum i capacitate de evaporare mai rapid a lichidelor
(Stoltman, 2001, p. 310; Rowlett, Shaw, 2005, p. 165; Anthony, 2007) i
poate aceste calit i tehnice sunt suficiente pentru a explica prezen a
ceramicii Cucuteni C în sta iunile legate de exploatarea apei s rate.
În evolu ia pe care o vede Ann Dodd-Opri escu în formele, decorul
i pasta ceramicii cu cochilii pisate de-a lungul etapelor Cucuteni A3-B2,
tocmai etapa Cucuteni B1 este aceea în care s-ar produce depersonalizarea

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

195

ceramicii C (Dodd-Opri escu, 1980, p. 549-550), prin renun area la
degresantul specific, prin preluarea formelor i a motivisticii cucuteniene –
idee preluat i de al i autori (Cotoi, 2007, p. 155). Ori tocmai din aceast
etap provine lotul prezentat de noi în rândurile de mai sus. Generaliz rile
privind ceramica Cucuteni C nu se pot face inând cont doar de opiniile
întâlnite în literatura de specialitate, f r verificarea materialelor
arheologice, iar din analiza noastr rezult c , departe de a constitui o
categorie redus , ceramica cu cochilii pisate în past din sta iunile aflate în
apropierea izvoarelor s rate reprezint o categorie frecvent , având
procentaje importante. De asemenea, nici afirma ia potrivit c reia decorul
nurat ar dep i cantitativ, în faza Cucuteni B, toate celelalte ornamente de
pe ceramica de tip C (Bem, 2007, p. 60), nu este validat de materialele
ceramice de la Solca, Lunca, olici i Cacica, unde, a a cum am ar tat, cea
mai mare parte a vaselor au fost decorate cu striuri.
Pe baza observa iilor ce se pot face plecând de la analiza lotului de
materiale de tip C din sta iunile aflate în apropierea surselor s rate,
consider m aceast specie ceramic drept una din categoriile ceramicii
cucuteniene. Chiar dac la origine ea poate s reprezinte un „import
tehnologic”, cucutenienii o adopt i o integreaz propriului repertoriu.
Repertoriu care, dealtfel, este mult mai variat ca tehnic de execu ie i stil
decât categoriile ceramicii pictate i care cuprinde, spre exemplu, în faza B a
culturii, un tip de vas strâns legat de activit ile de ob inere a s rii din
saramur – paharul tronconic, modelat rudimentar, numit brichetaj – care nu
are, din punctul de vedere al pastei, arderii i al formei, foarte multe
elemente comune cu ceramica „clasic ” cucutenian . La fel ca i vasele de
tip brichetaje, credem c recipientele din specia ceramic C sunt modelate
pentru a r spunde unor cerin e func ionale clare. În aceast situa ie, varia iile
sesizate în compozi ia i cantitatea degresantului reflect func ionalitatea
diferit a vaselor sau poate c se datoreaz , într-o mai mic m sur , unor
experimente, a a cum credem c este cazul celor dou fragmente de
brichetaje de la Solca-Slatina Mare (fig. 8/1, 2) (Nicola et alii, 2007, p. 472).
2

Cu acea ocazie a fost men ionat un singur fragment.

196

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

Fig. 8. Fragmente de brichetaje cu cochilii în past

Referitor la exploatarea surselor de ap s rat din zona
subcarpatic a Moldovei în eneolitic, p rerile exprimate în literatur sunt
extrem de diferite. Re inem ca exemplu dou opinii, care prin implica iile
lor se anuleaz reciproc. Potrivit uneia (Cotoi, 2007, p. 159), sursele
s rate din Subcarpa i ar fi fost exploatate pe parcursul fazei Cucuteni B
direct de grupuri de popula ii r s ritene, care ar fi putut exercita asupra
acestor izvoare un „condominiu” temporar, al turi de popula ia local .
Ceramica C de aici s-ar datora, a adar, comunit ilor r s ritene p trunse
atât de departe în teritoriul cucutenian. Acest scenariu reflect , în opinia
noastr , necunoa terea realit ilor arheologice, pe de o parte deoarece
ol ria singur nu poate constitui un indicator al unei deplas ri de

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

197

popula ie, iar pe de alta pentru c depunerea de la Lunca-Poiana Slatinei
(pentru care vezi Dumitroaia, 1994, 58-62), în care materialul Cucuteni B
i cel Cucuteni C apar în acela i strat, s-ar fi putut forma numai dac
grupul local i cel venit din r s rit, fiecare folosindu- i propriile vase, ar
fi exploatat slatina cu aceea i frecven i concomitent.
Conform cu cea de-a doua (Monah 1991; 2002), cucutenienii sunt
cei care exploateaz sursele de ap s rat , produsul ob inut – sarea –
f când obiectul unor schimburi la mare distan
i constituind
modalitatea prin care (fie direct, fie indirect – prin indivizii atra i aici)
ceramica de tip C p trunde în mediul cucutenian.
Dac ceramica C este un produs „de import”, r mâne înc
neexplicat prezen a sa în cantitate mare printre resturile taberelor
sezoniere de lâng izvoarele s rate. Ca produs local, îns , existen a ei
se justific în aceea i manier în care se explic
i prezen a
brichetajelor sau a altor categorii de vase cucuteniene în preajma
slatinelor i anume prin exploatarea curent a resurselor saline de
c tre popula ia local într-o manier care poate c nu este foarte
îndep rtat de cea actual .
Mul umiri
Îl asigur m pe colegul Robin Brigand de întreaga noastr
gratitudine pentru corectarea i stilizarea traducerii rezumatului
articolului nostru.

198

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

BIBLIOGRAFIE
ANDRONIC M., 2006. – Cacica (jud. Suceava), în V. Cavruc, A. Chiricescu
(ed.), Sarea, Timpul i Omul, Sfîntu Gheorghe, p. 60-61.
ANDRONIC M., 1989. – Cacica – un nou punct neolitic de exploatare a
s rii, în Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, 40, 2,
p. 171-177.
ANDRONIC M., MARE I., 1996. – Cacica, jud. Suceava, în Cronica
Cercet rilor Arheologice. Campania 1995, p. 21.
ANTHONY D.W., 2007. – The Horse, the Wheel and Language: How
Bronze-Age Riders from the Eurasian Steppes Shaped the
Modern World, Princeton.
BEM C., 2007. – Traian Dealul Fântânilor: fenomenul Cucuteni A-B,
Târgovi te.
COTOI O., 2007. – Observa ii privitoare la tehnologia i materiile prime
utilizate la prepararea pastei ceramicii Cucuteni C, în Annales
Universitatis Apulensis, Series Historica, 11/I, p. 153-160.
CUCO

t., 1985. – Ceramica de „tip C” din aria culturii Cucuteni, în
Memoria Antiquitatis, IX-XI, p. 63-92.

DODD-OPRI ESCU A., 1980. – Considera ii asupra ceramicii
Cucuteni C, în Studii i Cercet ri de Istorie Veche i
Arheologie, 31, 4, p. 547-557.

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

199

DODD-OPRI ESCU A., 1981. – Ceramica ornamentat cu nurul din
aria culturilor Cucuteni i Cernavoda I, în Studii i Cercet ri de
Istorie Veche i Arheologie, 32, 4, p. 511-528.
DODD-OPRI ESCU A., 1982. – La céramique Cucuteni C. Son origine.
Sa signification historico-culturelle, în Thracia Praehistorica.
Supplementum Pulpudeva, 3, p. 70-79.
DODD-OPRI ESCU A., 1992. – Die schnurverzierte Keramik in der
Cucuteni- und Cernavod I -Kultur, în P.I. Roman, A. DoddOpri escu, J. Pál, Beiträge zur Problematik der Schnurverzierten
Keramik Südosteuropas, Mainz am Rhein, p. 38-44.
DUMITROAIA Gh., 1985. – S p turile arheologice din jude ul Neam
1977-1983, în Memoria Antiquitatis, IX-XI, p. 733-740.
DUMITROAIA Gh., 1987. – La station archéologique de Lunca-Poiana
Slatinei, în M. Petrescu-Dîmbovi a, N. Ursulescu, D. Monah, V.
Chirica (Eds), La Civilisation de Cucuteni en Contexte
Européen, BAI, I, p. 253-258.
DUMITROAIA Gh., 1994. – Depunerile neo-eneolitice de la Lunca i
Oglinzi, jude ul Neam , în Memoria Antiquitatis, XIX, p. 7-82.
DUMITROAIA Gh., MUNTEANU R., NICOLA D., PREOTEASA C.,
MONAH D., 2004a. – Cucuie i, com. Solon , jud. Bac u. Punct:
Slatina Veche, în Cronica Cercet rilor Arheologice din
România. Campania 2003, p. 110-111.
DUMITROAIA Gh., NICOLA D., MUNTEANU R., PREOTEASA C.,
MONAH D., BOGHIAN D., IGN TESCU S., 2004b. – Solca,
com. Solca, jud. Suceava. Punct: Slatina Mare, în Cronica

200

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

Cercet rilor Arheologice din România. Campania 2003, p.
314-315.
DUMITROAIA Gh., MUNTEANU R., GARV N D., WELLER O.,
BRIGAND R., 2008. – olici, com. Petricani, jud. Neam .
Punct: H l butoaia, în Cronica Cercet rilor Arheologice din
România. Campania 2007, p. 325-326.
MONAH D., 1991. – L’exploitation du sel dans les Carpates orientales et
ses rapports avec la Culture de Cucuteni-Tripolye, în V. Chirica,
D. Monah (ed.), Le Paléolithique et le Néolithique de la
Roumanie en contexte européen, Ia i, BAI, IV, p. 387-400.
MONAH D., 2002. – L’exploitation préhistorique du sel dans les
Carpates orientales, în O. Weller (Ed.), Archéologie du sel:
Techniques et sociétés dans la Pré- et Protohistoire européenne,
Actes du colloque 12.2 du XIVe Congres de l’UISPP, 2001, p.
135-146.
MUNTEANU R., GARV N D., 2007. – Cercet ri arheologice în
jude ele Neam i Bac u (2004-2006), în Memoria Antiquitatis,
XXIV, p. 525-534.
MUNTEANU R., GARV N D., NICOLA D., PREOTEASA C.,
DUMITROAIA Gh., 2007. – Cucuie i-Slatina Veche (Romania).
Prehistoric exploitation of a salt resource, în D. Monah, Gh.
Dumitroaia, O. Weller, J. Chapman (Eds), L’exploitation du sel
à travers le temps, BMA, XVIII, Piatra-Neam , p. 57-70.
NESTOR I, ZAHARIA E., 1968. – Sur la période de transition du
néolithique à l’age du bronze dans l’aire des civilisations de
Cucuteni et de Gumelni a, în Dacia, N.S., 12, p. 17-43.

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat

201

NICOLA D., MUNTEANU R., GARV N D., PREOTEASA C.,
DUMITROAIA Gh., 2007. – Solca-Slatina Mare
(Roumanie). Preuves archéologiques de l’exploitation du sel
en préhistoire, în D. Monah, Gh. Dumitroaia, O. Weller, J.
Chapman (Eds.), L’exploitation du sel à travers le temps,
BMA, XVIII, Piatra-Neam , p. 35-56.
RASSAMAKIN J. Ja., 2004. – Die nordpontische Steppe in der
Kupferzeit. Gräber aus der Mitte des 5. Jts. bis Ende des 4. Jts.
v. Chr., Teil I – Text, Mainz.
ROWLETT R.M., SHAW M., 2005. – Shell tempered pottery in the
Cucuteni-Tripolye areal culture, în Gh. Dumitroaia, J.
Chapman, O. Weller, C. Preoteasa, R. Munteanu, D. Nicola, D.
Monah (Eds.), Cucuteni. 120 ans de recherches. Le temps d
bilan/120 Years of Research. Time to sum up, BMA XVI,
Piatra-Neam , p. 157-171.
STOLTMAN J.B., 2001. – The Role of Petrography in the Study of
Archaeological Ceramics, în P. Goldberg, V.T. Holliday, C.R.
Ferring (Eds.), Earth Sciences and Archaeology, New York, p.
297-326.
ANDRU I., 1952. – Contribu ii geografico-economice asupra
exploat rii slatinelor în Bucovina de Sud, în Studii i Cercet ri
tiin ifice, 3, p. 407-422.
TSVEK E.V., RASSAMAKIN I. Ia., 2005. – The Interactions between the
Eastern Tripolye Culture and the Pontic Steppe Area: Some
Aspects of the Problem, în Gh. Dumitroaia, J. Chapman, O.
Weller, C. Preoteasa, R. Munteanu, D. Nicola, D. Monah (Eds.),

202

Roxana Munteanu, Daniel Garv n

Cucuteni. 120 ans de recherches. Le temps d bilan/120 Years of
Research. Time to sum up, BMA, XVI, Piatra-Neam , p. 173-192.
URSULESCU N., 1977. – Exploatarea s rii din saramur în neoliticul
timpuriu, în lumina descoperirilor de la Solca (jud. Suceava), în
Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, 28, 3, p. 307-317.